Alergiile nu vin din senin, fara explicatie si nu inseamna consumul de anti-histaminice pe viata. De cele mai multe ori nu inseamna nici evitarea in mod exclusiv a alergenului pe toata durata vietii. Alergiile, ca si multe alte simptome negative pe care le transmite corpul, prezinta un semnal de alarma ca exista dezechilibre profunde in organism, care trebuie corectate. Alergiile sunt inca un „tipat de ajutor” din partea corpului, care vrea sa iti spuna: „nu mai trata simptomele la suprafata, gaseste si rezolva cauza!”
Alergiile sunt in mare crestere in societatea moderna si au continuat sa fie in ultimii 50 de ani. Spre exemplu, rinita alergica afecteaza in prezent 10 -30% din populatia globala iar anticorpii IgE la proteine din mediu se regasesc in aproximativ 40% din populatia de pe glob. Alergiile la medicamente afecteaza 10% din populatie si 20% din toti cei spitalizati. Reactii adverse severe la medicamente sunt responsabile de pana la 20% din toate cazurile de soc anafilactic. Urticaria este prezenta la peste 20% in lume. Intr-un studiu efectuat intre 2009 – 2010 pe 38.480 de copii pana la varste de 18 ani, s-a determinat ca 38.7% dintre cei alergici la alimente au reactii severe, iar 30.4% au multiple alergii la alimente. Cele mai alergenice alimente au fost arahida, laptele si crustaceele.?Pe glob, sensibilitatea la unul sau mai multi alergeni la copiii de scoala se apropie de 40- 50%. (American Academy of Allergy Asthma & Immunology, 2014)
Este deja un fapt evident si din ce in ce mai cunoscut ca stilul de viata si de alimentatie modern au dus la incidenta ridicata a alergiilor.
Cum se produc alergiile si care sunt simptomele?
Alergiile si sensibilitatile alimentare pot genera o cascada torentiala de probleme in organism si pot dezechilibra intregul sistem digestiv, determinand un nivel crescut de afectiuni inflamatorii si devastand multe procese biologice. Alergiile pot produce o mare varietate de simptome negative, cum sunt: migrenele, eczemele, oboseala, sindromul premenstrual, articulatii dureroase, mancarimi, depresie, hiperactivitate, halucinatii, obsesii si alte manifestari neurologice. Cu toate acestea, cele mai comune si imediate simptome prezente la cea mai mare majoritate sunt problemele digestive: dureri, diaree, constipatie, balonari, indigestii.
Alergiile sunt reactia organismului la alergeni (particule din mediu pe care corpul le considera straine), un semn ca sistemul imunitar este suprasolicitat. Prima data cand organismul intalneste un alergen, celulele plasmei elibereaza imunoglobulina E (IgE), un anticorp specific pentru acel alergen. IgE se ataseaza de suprafata mastocitelor. Acestea se regasesc in numar mare in tesuturile de suprafata (cum sunt cele din piele si din mucoasa nazala), unde contribuie la medierea raspunsului inflamator. Mastocitele elibereaza un numar important de mediatori chimici, unul din care este histamina.
Data urmatoare cand organismul se intalneste cu un alergen specific, in timp de cateva minute, mastocitele se activeaza si elibereaza un cocktail de histamina, leucotriene, prostaglandine, care determina o cascada de simptome: stranut, nas curgator, dureri in gat, tuse, mancarimi la ochi, etc.
In prezent exista o mare varietate de alergeni care pot declansa aceste mecanisme: spori fungici, praf, particulele din pielea si blana cainilor si pisicilor, chimicale diverse, produse de igiena personala, alimente (cele mai comune fiind lactatele pasteurizate, glutenul, soia, porumbul, crustaceele, ouale.)
Sistemul digestiv si alergiile.
Bacteria intestinala benefica joaca un rol esential in dezvoltarea si functionarea sistemului imun in tractul digestiv. Aceasta invata sistemul imun sa distinga intre patogeni si antigeni nepericulosi si sa raspunda in mod corespunzator. Functia aceasta esentiala previne sistemul imun sa supra-actioneze la antigeni nepericulosi, ceea ce se intampla in cazul alergiilor.
Dezechilibrul in microbiomul intestinal altereaza comunicarea continua care are loc intre sistemul digestiv si restul organismului, permitand patogenilor (bacterii, ciuperci, paraziti) sa prolifereze. Cand dezechilibrul ajunge intr-un punct critic, organismul transmite acest lucru printr-o afectiune, deseori sub forma alergiilor.
Sindromul intestinului permeabil se dezvolta din cauza aparitiei unor spatii largite intre celule (enterocite) care alcatuiesc membrana peretelui intestinal. Aceste „goluri’ permit substantelor cum sunt particule nedigerate de mancare, bacterii si reziduuri metabolice sa intre in circulatia sanguina, in loc sa fie stocate in tractul digestiv. Astfel, nu sunt recunoscute de catre organism, iar sistemul imunitar reactioneaza, generand anticorpi pentru protectie, dar si un atac impotriva celulelor sanatoase.
Factori declansatori ai alergiilor.
Factorul primar in dezvoltarea alergiilor este consumul alimentelor procesate, care pot contine un cocktail de chimicale, aditivi, hormoni, organisme modificate genetic, reziduuri de ierbicide si pesticide. Disfunctiile digestive care apar ca urmare a acestei alimentatii, cuplate cu stres, lipsa alaptarii, vaccinuri, si toxicitatea mediului, vor deregla sistemul imunitar si vor genera terenul propice dezvoltarii alergiilor.
Odata ce integritatea peretelui intestinal este compromisa si apare un flux de substante toxice care se elibereaza continuu in circulatia sanguina, organismul va suferi de inflamatie ridicata cronica. Afectiuni inflamatorii ale sistemului digestiv precum boala Crohn si colita ulcerativa, dar si sindromul intestinului permeabil sunt factori importanti in declansarea alergiilor.
De asemenea, un copil care creste intr-un mediu „steril” si artificial, lipsit de microbi, noroi, animale, natura, si caruia i se administreaza antibiotice, care distrug atat bacteriile patogene cat si pe cele benefice, nu este capabil sa dezvolte rezistenta la boli si va deveni vulnerabil la acestea mai tarziu in viata. Conceptul expunerii oamenilor la microbi la o varsta frageda pentru a dezvolta imunitatea este cunoscut drept?ipoteza igienei.?Diversi cercetatori in domeniul medical?au sugerat ca ipoteza igienei explica cresterea globala a bolilor autoimune si alergiilor in mediul urban.
Alergie alimentara, reactivitate (sensibilitate) sau intoleranta? Care este diferenta?
Termenii alergie, reactivitate si intoleranta sunt deseori folositi in mod gresit. De fapt, inca mai exista discutii in cercurile stiintifice si medicale in ceea ce priveste utilizarea acestor termeni. Consensul general este ca alergia poate fi definita ca o reactie adversa care implica sistemul imunitar. Aceasta poate fi de doua feluri: alergie si sensibilitate alimentara. Intoleranta alimentara nu implica reactia sistemului imunitar.
Alergia alimentara
Poate cel mai cunoscut, dar si cel mai putin comun exemplu este alergia la arahide. Aceasta poate deveni foarte periculoasa datorita socului anafilactic ? o hiper-reactie severa a sistemului imunitar cauzata de o eliberare masiva de histamina si alte chimicale din anumite celule albe. Nu toate persoanele cu alergii alimentare pot intra in soc anafilactic. Mecanismul imunologic care determina eliberarea masiva a chimicalelor este numit IgE si este un fenomen bine inteles. Acest mecanism este insa diferit de cel implicat in reactivitatile / sensibilitatile alimentare. Cele mai comune alimente implicate in acest tip de alergii sunt arahidele, alte tipuri de alune si nuci, crustaceele si alte alimente continand sulfati. Persoanele care intra in soc anafilactic pot muri in cateva minute de la ingerarea chiar a unei singure molecule de aliment alergenic.
Alergiile alimentare afecteaza aproximativ 1-2% din populatie. De cele mai multe ori reactiile nu sunt foarte severe, dar sunt imediate si evidente, deci identificarea lor poate fi facuta fara un test de laborator.
Sensibilitati alimentare
Sensibilitatile alimentare ( numite si alergii alimentare intarziate) sunt diferite. Reactiile intarziate se manifesta in multe feluri, si pot afecta orice organ din corp. Reactiile pot apare intre o ora si cateva zile de la ingerare. Din cauza simptomelor intarziate si mecanismelor fiziologice complexe implicate in reactivitatile alimentare, identificarea acestora devine foarte dificila fara utilizarea unui test precis. Cateodata alimentul reactiv poate fi o chimicala cum este solanina si atunci nu este deloc usor de determinat, fara o testare precisa. Iar cateodata chiar si alimente considerate ?sanatoase? cum sunt puiul, broccoli sau usturoiul pot cauza simptome negative. Deseori, sunt mai multe alimente reactive sau chimicale, nu doar unul sau doua. De multe ori aceste reactivitati se trec cu vederea in programele de vindecare aplicate. In schimb, se ofera deseori anti-inflamatoare si medicatie, care doar mascheaza simptomele negative, fara a rezolva cauza.
Intolerante alimentare
Intoleranta alimentara poate produce simptome digestive similare cu cele de reactivitate dar nu implica sistemul imunitar. In schimb, cand alimentul in cauza este consumat, nu este digerat in mod corespunzator si incepe sa fermenteze in interiorul intestinelor. Cel mai bun exemplu de intoleranta alimentara este intoleranta la lactoza. Aceasta este caracetrizata de balonare, scaune moi sau diaree si flatulenta. Intoleranta la lactoza este cauzata de inabilitatea organismului de a produce suficiente cantitati ale enzimei lactaza, care digera lactoza din lactate. Solutia in acest caz este evitarea lactatelor si suplimentarea cu enzima lactaza.
Cum poti asigura vindecarea?
O alimentatie curata, locala, neprocesata si traditionala ar trebui sa continue pe toata durata vietii, pentru a evita acumularile toxice si inflamatia din organism, cat si un sistem digestiv disfunctional. Daca nu stii ce tip de hrana ti se potriveste si ce anume are corpul tau nevoie pentru a fi sanatos, poti afla azi cu usurinta si precizie prin sistemul Metabolic Typing.
In perioada vindecarii intestinale, care poate dura de la 2-3 luni, pana la 2 ani, sunt necesare o serie de actiuni specifice cum ar fi: evitarea alimentelor reactive, a antibioticelor, antiinflamatoarelor, antiacidelor, eliminarea patogenilor intestinali, si in final reinocularea cu bacterii benefice (probiotice), restabilirea unui nivel normal de acid gastric in stomac, restabilirea nivelului de enzime si vindecarea peretilor intestinali cu nutrienti specifici.
Un protocol complet de detoxifiere pentru eliminarea metalelor grele si a altor compusi toxici este de asemenea necesar, pentru a restabili functiile organismului.
In aceasta perioada, si nu numai, sunt recomandate alimentele cu rol de vindecare si protectie a sistemului digestiv cum sunt muraturile in saramura fermentate in mediu anaerob, supa concentrata de oase, colostru si unt crud de la animale care ies la pasune (daca nu exista reactivitati la lactate), sau ghee.
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resurse:
American Academy of Allergy Asthma & Immunology. (2014). Allergy Statistics. Seehttp://www.aaaai.org/about-the-aaaai/newsroom/allergy-statistics.aspx
