Odata cu noile infectii virale care sunt centrul atentiei in fiecare sezon si in special in cel actual, se vorbeste din nou mult despre efectul vitaminei C atat in preventie, cat si in terapie de vindecare. Sunt insa multe forme de vitamina C si este important de stiut pe care o alegem, in ce cantitate si ce alte aspecte trebuie luate in considerare?
Rolul vitaminei C in organism.
O deficienta de vitamina C poate genera imunitate scazuta, probleme gingivale si fragilitate capilara. O cantitate corespunzatoare in organism poate contribui la preventia bolilor si a infectiei, la imbunatatirea absorbtiei fierului, reducerea riscului de guta, cat si la lupta impotriva pneumoniei si a infectiilor virale. De asemenea, corpul foloseste vitamina C pentru a sintetiza compusi importanti precum colagenul, L-carnitina si neurotransmitatori.
Numeroase studii au aratat ca obtinerea unei cantitati suficiente de vitamina C poate ajuta la reducerea simptomelor si la scurtarea duratei infectiilor tractului respirator, cum ar fi gripele si racelile.
Vitamina C este implicata in imbunatatirea mai multor functii ale sistemului imunitar. Celulele sistemului imunitar au una dintre cele mai mari concentratii de vitamina C: globulele albe au o mare concentratie de vitamina C in citoplasma lor, permitandu-le sa creeze un surplus de concentratie la locul infectiei. Vitamina C poate imbunatati, de asemenea, productia de interferon, care ajuta la prevenirea infectarii celulelor de catre un virus, stimuleaza activitatea anticorpilor si citokinelor. In mega-doze joaca un rol in productia de energie mitocondriala. Poate spori capacitatea celulelor imune specializate de a ingera bacterii.
Vitamina C sub forma de ascorbat.
Dupa mai multe cercetari si evidente clinice am ajuns la concluzia ca aceasta forma este cel mai bine absorbita de organism si cea mai sigura. O cantitate de 1.000 mg/zi poate fi o doza de referinta, cu cresterea de pana la 10.000 mg in infectii virale (inclusiv pentru COVID-19), afectiuni si perioade de stres puternic. Atentie insa, dozele terapeutice de vitamina C pot diminua nivelul de cupru si poate altera nivelul de calciu.
Forma de ascorbat a vitaminei C ajuta la o functie corespunzatoare a membranelor celulare, la respiratia celulara, la sistemul de curatare a peroxidazei, la refacerea complexelor de vitamina E / selenometionina si glutation, contribuind astfel la detoxifierea diferitelor medicamente si substante toxice. Ascorbatul este de asemenea implicat in biosinteza hormonilor si mentinerea integritatii tesutului conjunctiv, a cartilajului, capilarelor, oaselor si dintilor.
S-a demonstrat ca ascorbatul creste rezistenta celulara la multe infectii virale comune (cel mai probabil datorita actiunii sale similare cu a interferonului) si imbunatateste imunitatea.
Multi dintre noi mancam doar cantitati mici de alimente bogate in vitamina C. De asemenea, alimentele contin din ce in ce mai putin vitamina C din cauza recoltei premature a alimentelor, a coacerii artificiale a fructelor si legumelor si a procesarii alimentelor.
In general se poate folosi o forma ascorbata de vitamina C care sa contina un echilibru adecvat al principalelor minerale esentiale: potasiu, magneziu, calciu si zinc. O jumatate de lingurita de ascorbat pudra, care nu are aditivi inseamna 1,5 grame de ascorbat continand potasiu, 99 mg, calciu 40 mg, magneziu 16 mg si zinc 600 mcg.
Pe masura ce sanatatea devine mai buna, ascorbatul este utilizat mai eficient si este mai bine conservat in organism. Pe masura ce nevoia de ascorbat scade, este posibil sa apara scaune moi, ceea ce indica ca organismul consuma ascorbat mai eficient si necesitatea unei doze mai mari a scazut.
Alte forme de vitamina C.
Acidul ascorbic din anii 1930 a fost izolat din ardeii rosii. Cel care a realizat prima data acest experiment a fost dr. Albert Szent-Gyorgyi care a castigat un premiu Nobel pentru munca sa. Ceea ce a descoperit el, care a fost ignorat mai ales pana de curand, a fost faptul ca acidul ascorbic era mult mai disponibil din punct de vedere biologic si activ atunci cand se afla in ardeiul rosu!
Oamenii de stiinta moderni au decis sa „chimizeze” acest extras. Extragerea acidului ascorbic din alimentele naturale, cum ar fi ardeii rosii, varza, afine, fructele de coacaz sau boabele de acerola este relativ scumpa. Acidul ascorbic poate fi creat in laborator mult mai putin costisitor (si desigur mult mai profitabil). Astfel s-a descoperit ca amestecul de sirop de porumb cu acid clorhidric determina acid ascorbic! (Apropos, porumbul este mai probabil ca niciodata sa fie modificat genetic…) Ani mai tarziu, oamenii de stiinta au incercat sa stabileasca ce alti factori pot exista in intregul aliment, care ar face ca acidul ascorbic sa functioneze mai bine. S-a descoperit astfel importanta bioflavonoidelor, si odata cu aceasta producerea lor sintetic in laborator, pentru a fi adaugate la acidul ascorbic.
Un factor important pe care stiinta nu a reusit sa il echivaleze este tipul special de energie care tine alimentele vii impreuna. Indiferent daca aceasta energie se gaseste in enzime sau in tiparele energetice ale structurilor alimentare complete, este putin probabil ca stiinta sa o poata reproduce intr-un laborator. Studiile au aratat ca organismul va absorbi aproape 100% din vitamina C care este consumata ca parte a unui aliment intreg, in timp ce aproape 10% din acidul ascorbic este absorbit.
Acesta este unul din motivele pentru care recomand in primul rand formele naturale de vitamina C (cum ar fi acerola, camu camu, aronia, fructe de padure si alte combinatii sau extrase din fructe si legume cu continut mare de vitamina C). Iar atunci cand se doreste o actiune terapeutica pe o perioada determinata, se pot folosi formele de ascorbat.
Vitamina C lipozomala este o descoperire recenta care contine acelasi ingredient activ ca suplimentele obisnuite de vitamina C, dar cu un sistem de eliberare in organism special conceput. Lipozomii sunt particule sferice mici cu un strat exterior format din grasimi asemanatoare cu cele din membrana noastra celulara. Potrivit sustinatorilor produsului, acest lucru poate permite ca vitamina C lipozomala sa fuzioneze direct cu celulele din intestin, permitand astfel vitaminei C sa fie absorbita mai rapid si mai eficient. Sunt insa opinii inca sceptice in ceea ce priveste cantitatea de vitamina C cu adevarat absorbita de organism in aceasta forma. Consider ca este nevoie de mai multa evidenta clinica si studii in acest sens. Cu toate acestea, daca vorbim de un supliment lipozomal de calitate, poate fi incercat in anumite terapii.
Influenta vitaminei C in diferite tipuri metabolice.
Cand ascorbatul de potasiu, magneziu, calciu si zinc sunt utilizate in acelasi produs, nu se vor produce efecte negative semnificative asupra tipurilor metabolice diferite. Pe de alta parte, ascorbatul de potasiu si ascorbatul de magneziu vor avea un impact decisiv asupra sistemului parasimpatic. Potasiul stimuleaza sistemul parasimpatic, iar magneziul inhiba sau incetineste sistemul simpatic. Ambele cresc rata de oxidare in organism (adica transformarea nutrientilor in energie), deci sunt potrivite pentru tipurile carbohidrat, Slow Oxidizer, conform Metabolic Typing.
Ascorbatul de zinc si de calciu vor fi mai potrivite pentru tipurile proteice (Parasympathetic / Fast Oxidizer).
Tinand cont de faptul ca vitamina C va tinde sa scada calciul, trebuie luate in considerare dozele terapeutice, deoarece diferite persoane au niveluri de calciu diferite – si diferite tipuri metabolice. Totul depinde de individualitatea metabolica si biochimica a persoanei si de cantitatea de vitamina C consumata.
Vitamina C in terapia infectiilor virale.
Realitatea este ca injectiile de mega doze de vitamina C au fost utilizate cu succes in tratarea poliomelitei, difteriei, zona zoster, herpes simplex, varicelei, gripei, rujeolei, oreionului si pneumoniei virale la mijlocul secolului XX. Dr Fred Klenner a fost unul din pionierii care a tratat cu succes afectiuni grave virale prin terapia cu vitamina C injectabila.
Dr. Klenner a tratat si multe cazuri de gripa cu vitamina C. Marimea dozei si numarul de injectii necesare au fost in proportie directa cu ciclul febrei si durata bolii. Sase cazuri de encefalita au fost tratate si vindecate cu injectii de vitamina C. Doua cazuri au fost asociate cu virusul pneumoniei; a urmat varicela, oreion, rujeola si un caz combinat de rujeola si oreion. Au urmat multi alti cercetatori si experti in medicina care au adoptat cu succes aceasta terapie, inclusiv bine-cunoscutul Linus Pauling
Infectiile virale produc stres oxidativ sever, contribuind la deteriorarea celulara si progresia bolii.
Persoanele cu infectii virale au un nivel seric scazut de vitamina C, care se poate datora utilizarii crescute a vitaminei C pentru detoxifierea speciilor reactive de oxigen (ROS) in timpul inflamatiei cauzate de infectie. In plus, multe din persoanele din societatea moderna au o anumita deficienta de vitamina C, mai ales cand alimentatia nu este corespunzatoare.
In ultimii ani, vitamina C a fost investigata pentru rolul sau de agent antiviral, fie de la sine, fie ca terapie adjuvanta. S-a demonstrat ca vitamina C in doze suficient de mari poate preveni boala virala si poate accelera foarte mult recuperarea dintr-o infectie virala acuta.
Intr-un studiu din 2012, experimentele in vitro au aratat capacitatea ascorbatului de a ucide virusurile gripei izolate, precum si viruși din celulele epiteliale bronsice umane normale. A existat un efect dovedit – o concentratie de 2,5 mM a fost capabila sa elimine 90% din virusul prezent si o solutie de 20 mM a oprit complet replicarea virusului. Efectul antiviral al ascorbatului este mai mare atunci cand este introdus in stadiile incipiente ale infectiei.
Cercetatorii au folosit 3 tipuri diferite de virusuri si au masurat randamentele relative ale virusului si fractiunea celulelor moarte dupa adaugarea de solutii de acid ascorbic sau acid dehidroascorbic. Randamentul virusului a scazut odata cu cresterea concentratiei de reactiv.
Aceste rezultate arata ca vitamina C inhiba inmultirea virusurilor cu structuri larg diferite si indiferent daca replicarea si transcriptia genomului viral apar in nucleu sau in citoplasma celulelor infectate. Pentru caracterizarea modului de actiune al vitaminei C, autorii sugereaza ca fie formarea radicalilor liberi, fie legarea directa la virus, sau ambele, sunt responsabile pentru activitatea antivirala a vitaminei C.
” Vitamina C, cunoscuta si sub denumirea de acid ascorbic, are proprietati antioxidante. Cand se dezvolta sepsis, se activeaza valul de citokine si neutrofilele din plamani se acumuleaza in cantitate mare, distrugand capilarele alveolare. Studii clinice timpurii au aratat ca vitamina C poate preveni in mod eficient acest proces.
In plus, vitamina C poate ajuta la eliminarea lichidului alveolar, prin prevenirea activarii si acumularii neutrofilelor si reducerea deteriorarii canalului de apa in alveolele epiteliale. In același timp, vitamina C poate preveni formarea de capcane extracelulare ale neutrofilelor, care este un fenomen biologic al vatamarii vasculare cauzate de activarea neutrofilelor. ”
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resurse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16373990
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10799377
https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04264533
