In ultimul deceniu, vitamina D s-a distins ca un supliment minune; sute de studii de cercetare sugerează ca vitamina D poate ajuta la prevenirea unor multitudini de afecțiuni, de la osteoporoză la tulburări autoimune, funcția imuna, boli cardiovasculare, cancer si multe altele.
Statisticile sugerează ca un număr ridicat de adulți si copii nu au suficienta vitamina D in organism.
Mulți medici si nutriționiști prescriu in mod obișnuit suplimente cu doze mari de vitamina D, cuprinse intre 2000-10.000 UI (unități internaționale) pe zi, pana la 50.000 UI pe săptămâna.
Vitamina D susține evident sănătatea umana. Dar de ce nu abordam motivele care stau la baza scăderii de vitamina D?
Exista deja evidente solide care demonstrează ca testarea si corectarea deficientei de vitamina D este mult mai complexa decât monitorizarea nivelului de 25 hidroxivitamina D si suplimentarea cu vitamina D3. Aceasta abordare pierde din vedere faptul ca mulți factori vor media modul in care 25-hidroxivitamina D este transformata in hormonul secosteroid activ calcitriol (1,25-dihidroxivitamina D) si cel mai potent metabolit al vitaminei D. In plus, numeroase influente patogene vor modifica cursul transportului intracelular al calcitriolului si legarea nucleara la receptorul de vitamina D (VDR).
Fără sa se investigheze aceste influente, clinicienii pierd din vedere cauzele fluctuațiilor aberante in nivelul de vitamina D si nu pot aplica un protocol corect de echilibrare si vindecare.
Importanta formei active de vitamina D in evaluarea deficientei
Cercetările recente sugerează ca aproape fiecare celula a corpului nostru are receptori pentru vitamina D, ceea ce indica un rol mult mai puternic pentru aceasta vitamina decât s-a crezut anterior. Aceste noi informații ne-au ajutat sa descoperim ca vitamina D influențează si sistemul imunitar si ajuta la diferențierea celulelor, reglarea tensiunii arteriale, secreția de insulina si multe altele.
Vitamina D in forma sa activa – calcitriolul are o importanta deosebita pentru multe funcții fiziologice. Este un funcții care ajuta la absorbția calciului din alimente in tractul digestiv si reglarea altor minerale din corp.
Aceste funcții sunt activate atunci când calcitriolul se leagă la locul receptorului nuclear VDR. Printre altele, activarea receptorului pentru vitamina D (VDR) este esențiala pentru:
- modularea comportamentului imunitar al celulelor T si celulelor B
- reducerea proliferării de citokine pro-inflamatorii (interferon gamma și IL-17).
- interacțiunea cu PTH (hormonul paratiroidian) pentru a absorbi calciul din intestin si reabsorbită calciului in rinichi, precum si pentru a regla excreția fosfatului anorganic.
- integritatea si creșterea neuronala – NGF (factorul de creștere a nervilor) care este îmbunătățit prin activarea receptorului VDR.
- activarea caii dopaminei
- interacțiunea cu procesele de reproducere sexuala, incluzând funcția receptorului androgenilor, sinteza testosteronului si suficienta gonadală
Vitamina D si conexiunea cu inflamația si infecțiile din organism
Unele cercetări medicale au determinat ca nivelul scăzut de 25 (OH) D este o consecința a inflamației cronice, mai degrabă decât cauza acesteia.
Cercetările indica ca proliferarea bacteriilor patogene poate duce la un nivel ridicat de 1,25 (OH) 2D si 25 (OH) D scăzut. Eradicarea agenților patogeni si îmbunătățirea imunității pot corecta metabolismul disfuncțional al vitaminei D si pot rezolva simptomele inflamatorii.
Infecțiile cu patogeni influențează negativ funcția receptorului Vitaminei D, in special când sunt prezente:
- EBV (virus Epstein Barr)
- CMV (citomegalovirus)
- Borrelia burgdorferi (spirochetele care generează boala Lyme)
- Radiațiile electromagnetice
- Gliotoxina, produsa de numeroase ciuperci.
Deficienta de vitamina D si echilibrul biochimic
Suplimentarea la întâmplare cu doze ridicate de vit D, fără a cunoaște si înțelege întregul profil de sănătate al persoanei si nici starea altor minerale si vitamine implicate in echilibrul biochimic poate fi chiar periculoasa. De exemplu, doze mari de vit D pot scade nivelul de zinc, magneziu, potasiu, fosfor, calciu si vitamina A!
Vitamina D si calciul exista intra-un echilibru delicat. Daca organismul nu poate regla nivelul de calciu, acesta se poate depune pe țesuturile moi ale corpului, inclusiv in artere. Unele studii sugerează ca aceasta este o posibilitate reala atunci când nivelurile de vitamina D devin prea mari.
Pe lângă rolul sau in coagulare, vitamina K ajuta, de asemenea, la formarea si menținerea sănătății oaselor si dinților. O face prin activarea unei proteine specifice numita osteocalcin care ajuta organismul sa folosească calciu si sa li depună acolo unde aparține. Exista deci o conexiune foarte puternica intre calciu-vitamina K, si daca suntem deficienți in vitamina K, calciul se poate acumula si depune în țesuturile moi din corp. Persoanele cu un conținut scăzut de vitamina K sunt mai susceptibile sa sufere de ateroscleroză sau de calcifierea arterelor. Deci, daca s-ar suplimenta cu doza mare de vitamina D in prezenta deficientei de vitamina K, rezultatele pe termen lung ar putea fi dezastruoase.
Magneziul este un mineral important implicat în peste 300 de procese diferite din organism, inclusiv capacitatea de a produce si utiliza ATP, principala forma de energie a organismului. Magneziul ajuta si la o serie de activități legate de producerea si utilizarea vitaminei D. In special, pare sa modifice sensibilitatea țesuturilor la vitamina D si ajuta la menținerea echilibrului de calciu.
Deoarece magneziul este utilizat in metabolismul vitaminei D, suplimentarea cu niveluri ridicate de vitamina D ar putea provoca o deficienta si mai mare de magneziu intr-o populație deja deficitara si poate de asemenea determina depozitele de calciu in artere.
Vitamina A poate preveni toxicitatea cu vitamina D si invers. Cu cat este mai scăzut nivelul de vitamina A, cu atât vitamina D se acumulează in exces.
Alte implicații care trebuie luate in considerare când evaluam starea vitaminei D, pe lângă posibilitatea unei inflamații ridicate si a unor infecții nerezolvate este si implicația glandelor paratiroide. Când acestea simt o scădere a nivelului de calciu din sânge, secreta hormonul paratiroidian (PTH). PTH stimulează formarea de vitamina D activa, care creste absorbția calciului in intestinul subțire si eliberarea de calciu din os, in încercarea de a restabili nivelurile normale de calciu din sânge. Nivelurile înalte de PTH pot duce deci la un nivel ridicat de 1,25 (OH) 2D , densitate minerala osoasa scăzută, risc crescut de fracturi si osteoporoza.
Putem astfel folosi PTH, calciu și vitamina D3 activa ca markeri pentru a ne oferi o imagine mai completa a stării vitaminei D . In prezentarea sa la IHH-UCSF, Dr. Masterjohn a sugerat ca nivelurile serice de PTH peste 30 pg / ml pot fi un indiciu pentru deficitul de vitamina D atunci când nivelurile 25 (OH) D sunt limitate. Dar daca nivelurile de 25 (OH) D au un nivel scăzut sau chiar puțin sub limita de referința de laborator (de exemplu, 25 pana la 30 ng / ml), dar PTH este mai mic de 30 pg / ml, este puțin probabil ca pacientul sa fie deficient in vitamina D, iar suplimentarea nu este justificata.
Resurse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4160567/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25048990/
Yenamandra SP1, Hellman U, Kempkes B, Darekar SD, Petermann S, Sculley T, Klein G, Kashuba E. Epstein-Barr virus encoded EBNA-3 binds to vitamin D receptor and blocks activation of its target genes. Cell Mol Life Sci. 2010 Dec;67(24):4249-56. doi: 10.1007/s00018-010-0441-4. Epub 2010 Jul 1.
Rieder FJJ1, Gröschel C2, Kastner MT1, Kosulin K3, Laengle J4, Zadnikar R5, Marculescu R5, Schneider M1, Lion T6, Bergmann M4, Kallay E2, Steininger C7. Human cytomegalovirus infection downregulates vitamin-D receptor in mammalian cells. J Steroid Biochem Mol Biol. 2017 Jan;165(Pt B):356-362. doi: 10.1016/j.jsbmb.2016.08.002. Epub 2016 Aug 9.
Salazar JC, Duhnam-Ems S, La Vake C, et al. Activation of human monocytes by live Borrelia burgdorferi generates TLR2-dependent and -independent responses which include induction of IFN-beta. PLoS Pathog. 2009;5:e1000444.
Trevor G. Marshallcorresponding author1 and Trudy J. Rumann Heil; Electrosmog & autoimmune disease: Immunol Res. 2017; 65(1): 129–135
Margherita T. Cantorna,1,2,* Lindsay Snyder,1 Yang-Ding Lin,1 and Linlin Yang; Vitamin D and 1,25(OH)2D Regulation of T cells; Nutrients. 2015 Apr; 7(4): 3011–3021.
Duygu GEZEN-AK, Erdinç DURSUN, and Selma YILMAZER; The Effect of Vitamin D Treatment On Nerve Growth Factor (NGF) Release From Hippocampal Neurons; Noro Psikiyatr Ars. 2014 Jun; 51(2): 157–162.
Coughlan CA1, Chotirmall SH, Renwick J, Hassan T, Low TB, Bergsson G, Eshwika A, Bennett K, Dunne K, Greene CM, Gunaratnam C, Kavanagh K, Logan PM, Murphy P, Reeves EP, McElvaney NG. The effect of Aspergillus fumigatus infection on vitamin D receptor expression in cystic fibrosis. Am J Respir Crit Care Med. 2012 Nov 15;186(10):999-1007. doi: 10.1164/rccm.201203-0478OC. Epub 2012 Aug 16.
