Fără miliardele de microbi din corpul nostru, ar fi foarte greu sa descompunem nutriții esențiali, sa primim semnale din partea organismului cu privire la starea noastră de foame sau sațietate sau sa ne menținem sistemul imunitar sub control! Microbiomul organismului constituie o parte vitala a sistemului nostru imunitar; aproximativ 70% din celulele noastre imune sunt localizate in intestine.
Microbiomul fiecărui individ este unic, ca o amprenta. Diferitele specii bacteriene si proporțiile in care se găsesc sunt diferite pentru fiecare persoana, iar acest lucru a făcut ca studiul microbiomului intestinal si rolul sau in sănătate si boli sa fie într-adevăr dificil. Cu toate acestea, cercetătorii se concentrează tot mai mult nu doar pe speciile care alcătuiesc microbiomul intestinal, ci si pe echilibrul general al anumitor tipuri de bacterii, modul in care funcționează ca parte a sistemului nostru imunitar, si capacitatea microbiomului de a produce anumite chimicale.
Microbiomul ne protejează de infecții in mai multe feluri si chiar ne antrenează celulele imune! De asemenea, joaca un rol foarte important in reglarea inflamației si a modului in care funcționează sistemul nostru imunitar. Au fost multe studii in ultimul deceniu care arata cum sănătatea microbiomului intestinal poate afecta sănătatea plămânilor si răspunsurile imune la infecțiile respiratorii.
Persoanele cu risc crescut de infecții cu COVID-19 si microbiomul acestora
Cercetătorii din întreaga lume investighează acum o ipoteza convingătoare potrivit căreia microbiomul intestinal joaca un rol esențial in protejarea oamenilor de cele mai grave simptome COVID, si cum anumite dezechilibre ale microbiomului fac ca unele persoane sa fie mai sensibile la simptomele severe.
Persoanele cu cel mai mare risc de infecție cu COVID-19 includ persoanele cu diabet si sindrom metabolic (termenul medical pentru o combinație de diabet, hipertensiune arteriala si obezitate). Toate aceste afecțiuni tind sa fie asociate cu dezechilibre particulare ale microbiomului, care contribuie la inflamație – atât local in intestin, cat si sistemic in organism.
De exemplu, inflamația in țesutul adipos (grăsimea corporala) sta a baza obezității definite medical. Deși exista mulți factori care afectează greutatea corpului, este din ce in ce mai clar modul in care microbiomul joaca adesea un rol cheie – prin influențarea reglării zaharului din sânge si a absorbției de nutrimente, precum si a inflamației.
In ultimii ani, cercetările au arătat ca un microbiom intestinal sănătos ne ajuta sa ne protejam de o activitate excesiva inflamatorie in organism. Un studiu lansat la sfârșitul lunii aprilie 2020, de cercetătorii din China, a dezvăluit ca gravitatea simptomelor COVID-19 poate fi prezisa de un set de proteine prezente in sângele oamenilor. Cercetătorii au corelat aceste proteine cu microbiomul intestinal si au identificat care grupuri de bacterii intestinale au fost asociate cu aceste proteine si care constituie, prin urmare, un profil de risc pentru simptomele infecției cu COVID-19. Mărimea studiului a fost relativ mica (31 de pacienți cu COVID-19 si un grup de 990 de persoane sănătoase), dar aceste descoperiri preliminare sunt un alt indiciu puternic ca sănătatea microbiomului intestinal este un factor cheie in severitatea simptomelor.
Unul dintre cele mai periculoase simptome ale infecției cu COVID-19 este „furtuna de citokine”. Aceasta este o producție excesiva de anumiți mesageri chimici din organism, ceea ce duce la un fel de anumiți care poate fi mortala.
Citokinele inflamatorii sunt reglate de microbiomul intestinal si acum primim confirmări adiționale, despre care sunt de fapt factorii importanți in severitatea simptomelor si rata deceselor la pacienții cu COVID-19.
Conform mai multor rapoarte, pacienții cu diabet zaharat de tip II si sindrom metabolic ar putea avea un risc de pana la zece ori mai mare de a muri atunci când contactează COVID-19. Aceasta constatare se crede ca se datorează stării de inflamație din organism care ii predispune la o eliberare ridicata de citokine. Nu doar persoanele din aceasta categorie sunt însă la risc de simptome severe in cazul unei infecții virale. In practica mea, observ aceasta stare de inflamație ridicata chiar si la persoane mult mai tinere si care nu au încă neapărat un diagnostic stabilit. Deci severitatea inflamației se produce in timp, gradual, si cu cat este detectata mai devreme, cu atât remedierea situației poate fi mai rapida si mai eficienta.
Cauzele unui microbiom dezechilibrat
Alimentația si stilul nostru de viată, sunt factori majori in determinarea echilibrului speciilor microbiene, care alcătuiesc microbiomul intestinal si, prin urmare, modul in care acestea funcționează.
Dieta moderna este bogata in zaharuri, carbohidrați procesați si grăsimi. Este scăzută in tipurile de alimente care hrănesc un microbiom sănătos si este bogata in alimentele care hrănesc bacteriile care contribuie la inflamație. Dieta moderna este, de asemenea, săraca in varietate – oamenii mănâncă același număr limitat de legume, fructe si cereale in fiecare săptămâna – si acest lucru înseamnă ca microbiomul lor devine si mai puțin divers.
In ultimii ani, cercetările au arătat ca microbiomul se dezechilibrează pe măsura ce îmbătrânim. Populațiile de specii bacteriene din microbiomul care protejează împotriva inflamației se reduc, in timp ce cele care contribuie la inflamație cresc.
Printre factorii care au fost determinați ca fiind cauzele principale in alterarea microbiomului intestinal se numără:
- Alimentația procesata, toxica, restrictiva, incorecta pentru metabolism
- Consumul de medicamente
- Ratele de operații cezariene in creștere
- Consumul de antibiotice
- Reducerea sau eliminarea alăptatului
- Utilizarea de produse de igiena antibacteriene
- Lipsa exercițiului fizic
- Stres ridicat
Cum iți poți reechilibra microbiomul?
In general, persoanele care introduc in alimentație surse de prebiotice si prebiotice (din mâncare si suplimente) si consuma o cantitate adecvata de fibre din legume si fructe, o mulțime de „culori” (polifenoli care alimentează bacteriile benefice), cat si alimente fermentate tradițional, si uleiuri sănătoase, își vor îmbogăți flora intestinala cu bacterii benefice.
Cercetătorii din Statele Unite analizează rolul prebioticelor in prevenirea spitalizării pacienților cu COVID-19 intra-un studiu clinic. Un articol cuprinzător publicat recent intr-o revista medicala olandeza a evidențiat si potențialul utilizării strategiilor nutriționale, inclusiv prebiotice si prebiotice, pentru a sprijini recuperarea de la COVID-19, dar si ca o modalitate de a proteja persoanele din cadrul medical.
Deseori, acest lucru însă nu este suficient pentru a restabili echilibrul in sistemul digestiv; multe alte aspecte trebuie luate in considerare printre care: consumul unei alimentații potrivite tipului metabolic, consumul potrivit de nutrimente din suplimente, echilibrarea biochimica, vindecarea sindromului „leaky gut”, eliminarea patogenilor intestinali, reducerea inflamației si a toxicității.
Tractul gastrointestinal este principala modalitate prin care organismul elimina deșeurile metabolice si substanțele chimice periculoase. Dezechilibre la nivel intestinal cum este constipația cronica, practic otrăvesc organismul cu bacterii patogene si substanțe toxice in mod continuu. Asigurarea unei motilități intestinale corespunzătoare este așadar esențiala. Pentru acest lucru, nu numai echilibrul digestiv trebuie rezolvat, ci si funcția fierii si a ficatului, despre care poți citi mai multe in articolul: Sănătate ficatului in trei pași: element esențial pentru înrăutăți si sănătate.
Alte acțiuni benefice si importante pentru menținerea unui microbiom sănătos pe care le poți întreprinde sunt: evitarea intervențiilor medicale care provoacă desfiază (dezechilibru in flora intestinala), evitarea alimentelor procesate, a aditivilor alimentari, a pesticidelor, poluării, evitarea dietelor restrictive pe perioade lungi, a medicamentelor, in special a antibioticelor si a laptelui praf (pentru sugari). Ca si produse de igiena personala si a casei optați pentru cele naturale, pe baza de uleiuri esențiale si evitați produsele convenționale cu substanțe antimicrobiene sintetice si toxice.
In ceea ce privește detectarea corecta si precisa a prezentei microorganismelor patogene si a celor benefice, cat si a stării microbiomului intestinal, folosesc in practica mea testul GI Ecologix. Este un test revoluționar, care folosește o tehnologie sofisticata prin analiza ADN si utilizează un număr impresionant de markeri digestivi, imuni si microbieni, cat si informații despre calitatea microbiomului. Rezultatul poate astfel aduce multe informații clinice importante, care nu pot fi detectate in alt fel si contribuie la dezvoltarea unui plan targetat de vindecare intestinala.
In cadrul programului meu de sănătate, restabilirea echilibrului la nivelul microbiomului intestinal ocupa un loc central si li aplic cu fiecare persoana cu care lucrez, indiferent de afecțiunile prezente. Deoarece beneficiul pe termen lung va fi cu siguranța prezent in toate cazurile.
Resurse:
Hufnagel et al (2017) The respiratory tract microbiome and lung inflammation: a two-way street Mucosal Immunol. 10(2): 299–306 [2]
Wanglong et al (25 April 2020). “Gut Microbiome May Underlie the Predisposition of Healthy Individuals to COVID-19.” MedRxiv, , 2020.04.22.20076091.
Bornstein et al (02 April 2020) Endocrine and metabolic link to coronavirus infection Nature Reviews Endocrinology 16: 297–298
Dhar et al (13 May 2020) Gut microbiota and Covid-19- possible link and implications Virus Res. 198018
Brodin et al (2015) Variation in the human immune system is largely driven by non-heritable influences Cell 160(0): 37–47
