fbpx

Dezechilibrul de cupru: o realitate comuna in societatea moderna.

Topics: Alimentație și nutrienți, Detoxifiere

Dezechilibrul de cupru este un fenomen frecvent intalnit in prezent. Auzim adesea persoane care se plang de migrene, oboseala cronica, insomnie, depresie, eczeme, dificultati de invatare sau sindrom premenstrual.

Cuprul se gaseste in anumite alimente in cantitate mai mare: ficat, seminte de floarea soarelui, ciocolata neagra, seminte caju, naut, stafide, linte, alune de padure, avocado, quinoa, ciuperci shiitake, migdale, sparanghel, seminte chia. Hrana rafinata este saraca in cupru, cat si in multe alte minerale. Copiii au nevoie de mai mult cupru decat adultii, datorita metabolismului lor mai activ.

Persoanele cu dezechilibre de cupru sunt mai atrase de alimente precum zaharul si dulciurile sau alimentele sarate, datorita functionarii deficitare a glandei suprarenale. Lipsa apetitului sau un anumit grad de anorexie sunt de asemenea simptome comune. Cuprul in exces taie pofta de mancare, in timp ce zincul stimuleaza centrul foamei din creier. Zincul este necesar si pentru simtul mirosului si al gustului.

Ce rol are cuprul in organism si cum te afecteaza cand este in dezechilibru?

Desigur, cand ne gandim la dezechilibrele unui nutrient, atunci exista doua variante comune: deficienta sau toxicitate. Un al treilea dezechilibru insa se refera la bio-indisponibilitatea cuprului – exista, dar corpul nu-l poate folosi.

Cel mai frecvent se intalneste combinatia dintre bio-indisponibilitate si intoxicatia cu cupru – exista mult cupru in organism, pe care acesta nu-l poate folosi insa, si il va depune in anumite organe.

Oase si tesuturi conjuctive.

Cuprul este necesar pentru fixarea calciului in oase, pentru formarea colagenului si pentru a forma si repara tesuturi conjunctive, cum sunt tendoanele, ligamentele, pielea, parul, unghiile, arterele si venele.

Deficienta de cupru este legata de prezenta aterosclerozei si a altor afectiuni cardio-vasculare. Simptomele asociate cu tulburari ale tesutului conjunctiv si articulatiilor includ artrita, osteoporoza, vergeturile si diferite alte probleme articulare. Altele pot include chiar scolioza si alte tulburari posturale, precum si multe probleme ale pielii, parului, unghiilor de la maini si picioare, precum caderea parului sau macinarea unghiilor.

Cuprul este in antagonie cu vitamina C. Aceasta inseamna ca se opun unul altuia in organism. Cuprul tinde sa oxideze si sa distruga vitamina C din corp. Iar vitamina C cheleaza, adica leaga si elimina din organism cuprul. Astfel, un exces de cupru poate determina cu usurinta o deficienta de vitamina C in organism, cu toate simptomele acesteia, inclusiv sangerare cum ar fi cea a gingiilor. In acelasi timp, o deficienta de cupru va fi afectata in urma unor doze mari de vitamina C.

Productia de energie in celule.

Cuprul este necesar pentru producerea energiei la nivelul celulelor, in etapele finale ale ciclului Krebs. Aici se produce cea mai mare parte a energiei celulare. Orice problema care apare aici cauzeaza oboseala, depresie si energie scazuta.

Raspunsul sistemului imunitar.

Cuprul trebuie sa ramana in echilibru cu zincul. Cand exista dezechilibre, atunci apar infectii, in special cele micotice, atat de comune in ziua de azi.

Organismul foloseste cuprul pentru a controla multiplicarea ciupercilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca oligoelementul cupru favorizeaza metabolismul aerob. In contrast, Candida si celelalte ciuperci au un metabolism anaerob, si fermenteaza zaharuri pentru productia energiei lor. De aceea, atunci cand cuprul nu este disponibil pentru organism in cantitate suficienta, metabolismul aerob sau dependent de oxigen nu poate functiona optim, in timp ce metabolismul anaerob sau fermentarea zaharurilor se dezvolta la maxim. Din acest motiv, multe dintre culturi sunt stropite cu sulfat de cupru pentru a omori ciupercile si parazitii. Cuprul este utilizat si pentru piscine si bai, in vederea controlului cresterii ciupercilor.

Sistemul glandular: glanda tiroida si glanda suprarenala.

Sistemul glandular, in special tiroida si glandele suprarenale sunt foarte sensibile la cupru. Afectiuni comune aflate in legatura cu dezechilibrele de cupru sunt hipotiroidie, cateodata hipertiroidie si boala Grave.

Sistemul reproducator.

Cuprul se afla in stransa legatura cu metabolismul estrogenului si este necesar pentru fertilitate si mentinerea sarcinii. Afecteaza mai mult femeile, dar si la barbati dezechilibrul cuprului poate afecta potenta si dorinta sexuala.

Sindromul premenstrual apare foarte des din cauza dezechilibrului de cupru. Acest lucru se intampla intrucat nivelul de estrogeni este corelat cu nivelul cuprului si ambele cresc in perioada premenstruala.
Alte simptome comune legate de dezechilibrul de cupru sunt amenoreea, dismenoreea, fibroamele, chisturile ovariene si endometrioza. De asemenea, femeile care prezinta nivele scazute de estrogeni si nivele scazute de cupru sunt mai predispuse pierderilor de sarcina. Infertilitatea, pe de alta parte, este mai frecventa la femeile cu un nivel ridicat de cupru sau indisponibil biologic. Administrarea de contraceptive orale si existenta unui sterilet modifica semnificativ nivelul de cupru din organism.

La barbati, printre simptomele toxicitatii cuprului se regasesc marirea de volum a prostatei, infectiile prostatice, tulburari de dinamica sexuala, depresie, anxietate sau chiar violenta, cat si dureri testiculare.

Sistemul nervos.

Cuprul stimuleaza productia neurotransmitatorilor epinefrina, norepinefrina si dopamina. Este de asemenea necesar pentru enzima monoamin oxidaza, in producerea serotoninei. Ca rezultat, cuprul este implicat profund in toate aspectele sistemului nervos central.

Cuprul mai este numit si mineralul emotional. Un stralucit biochimist american, dr. Paul Eck, spunea ca diencefalul este cel care are nevoie de cupru iar neocortexul are nevoie de zinc. Neocortexul este asociat cu emotii precum rationamentul, compasiunea si iubirea.

Cand apare un dezechilibru intre cupru si zinc, persoana se reintoarce la comportamentul creierului primitiv, asa numitul creier animal, foarte emotional. De aceea se pot declansa orice fel de probleme emotionale cu putinta de la depresii, pana la anxietate si violenta, la tulburari obsesiv-compulsive, tulburari bipolare, fobii si schizofrenie. Atacurile de panica, migrenele, senzatia de ceata si confuzie mentala, agitatia mentala, insomnia, nervozitatea, iritabilitatea si altele implica dezechilibrul de cupru.

Sistemul cardio-vascular.

Cuprul indisponibil biologic determina aparitia aterosclerozei si a tendintei la anevrisme. Ateroscleroza este secundara de cele mai multe ori unei slabiciuni a peretelui vascular. Corpul incearca sa reintareasca peretii slabiti sau inflamati ai arterelor prin tapetarea lor cu calciu la interior, sub forma placilor de aterom.
Excesul de cupru este asociat cu prolapsul de valva mitrala si alte probleme cardiovasculare.

Cuprul si copiii.

Cuprul are un impact incredibil asupra copiilor, in special a celor mici. Multe dintre afectiunile lor, precum otitele, eruptiile cutanate si matreata se datoreaza dezechilibrului cupru-zinc. Alte probleme legate de acest dezechilibrul pot fi tulburarile de dezvoltare si invatarea, comportamentul anti-social, hiperactivitatea, autismul, colicile, problemele de somn si cancere la copii.
Copiii se nasc cu nivele mai crescute de cupru. Copiii mici sunt foarte sensibili si intuitivi. Ei isi pierd o parte din aceasts sensibilitate, pe masura ce nivelul cuprului scade dupa varsta de 4 ani. In prezent, la un numar mare de copii se observa nivele foarte crescute de cupru, in cea mai mare parte ascuns in tesuturi, lucru care se poate determina prin analiza firului de par.

Dezechilibrele cuprului la copii apar in timpul sarcinii, datorita problemelor mamelor. Ca urmare a dezechilibrului de zinc-cupru din laptele mamelor, tulburarea se accentueaza, atunci cand copilul este alaptat. Dieta copiilor este de multe ori dezechilibrata, iar zaharul (din toate dulciurile) elimina zincul si determina cresterea cuprului. De asemenea, in situatii de stres, de orice fel, se pierde zinc si creste nivelul cuprului.

Vaccinarile si medicamentele chimice pot accentua dezechilibrul cupru-zinc, prin eliminarea zincului.

Dietele vegetariene si cuprul.

Cuprul in exces interfereaza cu zincul, necesar pentru fabricarea enzimelor digestive. Prea mult cupru impiedica si functia glandei tiroide si a ficatului. Daca este prea sever, excesul de cupru determina ca persoana sa devina obligatoriu vegetariana, din cauza ca nu mai poate digera carnea foarte bine. Si reciproca este valabila insa: daca o persoana devine vegetariana din orice fel de motiv, nivelul de cupru va creste, deoarece proteinele vegetale sunt bogate in cupru si sarace in zinc.

Unele persoane cu o cantitate prea mare de cupru in organism nu pot manca deloc proteine, pentru ca acestea le produc simptome de greutate in digestie. In schimb poftesc dulciuri si alti carbohidrati rafinati.

La inceput, dietele vegetariene pot da rezultate bune in anumite metabolisme. In timp, in functie de cat de mult influenteaza negativ un anumit metabolism dat, pot apare simptome precum oboseala, senzatia de ceata mentala si alte simptome. Senzatia este ca devii mai spiritual, dar de fapt esti intoxicat cu cupru! Nevoia pentru carne reapare cand nivelele de cupru si zinc se reechilibreaza.

 

Cum determinam un dezechilibru de cupru?

Detectarea dezechilibrului cuprului se face cel mai exact prin analiza firului de par.

Aceasta analiza este usor de efectuat si foarte eficienta pentru a determina deficienta de zinc, toxicitatea cuprului si daca exista acumulari de metale grele in corp.

De ce este asa importanta detectarea metalelor grele din corp. Metalele grele se acumuleaza in tesuturile vitale (creier, oase, ficat, etc), dezechilibreaza functiile acestora, inlocuiesc mineralele nutritionale in activitatea lor biologica, intrerup activitatea enzimatica si creaza dezechilibru biochimic.?

Cativa pasi de urmat pentru reducerea cuprului in exces din tesuturi:

1) Urmarea unui alimentatii care sa respecte cerintele individuale de ordin genetic si individual.

2) Reechilibrarea biochimiei organismului cu nutrienti specifici, stimularea productiei de energie si imbunatatirea activitatii glandelor suprarenale.

2) Reducerea fricii si stresului prin diferite metode de terapie personala, meditatie, odihna si schimbari in stilul de viata.

3) Stimularea organelor de eliminare, a ficatului, pielii si colonului.

4) Clismele cu cafea, irigarile colonului, sauna si masajul corporal.

 

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

Resurse:

Watts, David, D.C., Ph.D., F.A.C.E.P. The Nutritional Relationships of Copper
Wilson, Lawrence. The Copper Toxicity Syndrome.


Ți-a plăcut acest articol?

Articole similare