Ce au in comun depresia, anxietatea, ADHD, autismul, crizele epileptice si multe alte tulburari psihice si de comportament? Un sistem digestiv disfunctional.
Sistemul digestiv a fost denumit „al doilea creier”. Sistemul nervos enteric (SNE), o ramura a sistemului nervos autonom, si care se afla in sistemul digestiv, poate comunica si functiona independent de creier! SNE este compus din aproximativ 500 de milioane de neuroni. Acesta poate „gandi”, „memora” si „invata” singur. SNE acopera mucoasa multor organe: esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros, pancreas, fiere. Este implicat in reglarea catorva functii digestive esentiale – secretia enzimelor digestive, motilitate intestinala si a fierei, reglarea functiei sfincterului gastric si esofagian (pentru a preveni acidul sa urce pe esofag si a permite inghitirea).
Multi cercetatori mentioneaza rolul important al SNE in reglarea comportamentului. Acesta se datoreaza faptului ca SNE comunica cu creierul via nervul vag.
SNE utilizeaza de asemenea mai mult de 30 de neurotransmitatori, inclusiv serotonina, GABA, dopamina si acetilcolina.
95% din serotonina se afla in intestine iar dezechilibrele in nivelul acesteia stau la baza: depresiilor, afectiunilor bi-polare, anxietatii, migrenelor si insomniilor. De asemenea, GABA care se regaseste tot in intestine afecteaza dispozitia, somnul si cognitia.
Bacteria intestinala are un efect puternic reglator asupra neuronilor enterici, iar anumite colonii bacteriene pot induce schimbari comportamentale.
Flora intestinala reprezinta aproximativ 80% din sistemul imunitar al organismului. Imediat dupa nastere, actul alaptatului rezulta in implantarea florei esentiale in sistemul digestiv al copilului, contribuind astfel substantial la dezvoltarea unui sistem imunitar sanatos. Un studiu a demonstrat ca o perioada scurta a alaptatului este asociata cu dezvoltarea sindromului ADHD la copii.
Intestinele sunt acoperite de 100 de trilioane de micro-organisme, aproape de zece ori cantitatea de celule care formeaza corpul uman. Se estimeaza ca exista 400 – 1000 de specii diferite de bacterii care se regasesc in intestine, cu relatii si retele de comunicare complexe intre acestea. Speciile bacteriene care au fost sudiate pentru rolul lor de modificare si afectare a comportamentului sunt bifidus infantum, lactobacillus reuteri, rhamnosus , lactobacillus helveticus, bifido longum.
Probioticul bifido infantis a fost studiat pentru rolul pe care il poate avea in reducerea depresiei si a simptomelor de colon iritabil.
Lactobacillus reuteri a fost studiat pentru efectele sale impotriva anxietatii si puternica modulare a sistemului imunitar, in special prin inhibarea TNF-a. L-reuteri este bine cunoscut pentru activitatea de modificare a neurotransmitatorului GABA si a sistemului nervos central, asa cum se intampla si in cazul lactobacilului rhamnosus.
L-helveticus si B-longum au fost studiate pentru reducerea efectiva a stresului, anxietatii si a depresiei. Exista multe alte studii si evidente clinice care atesta rolul bacteriilor intestinale in comportament.
Prin vindecarea sistemului digestiv se reduce inflamatia si se imbunatateste cognitia.
Se intampla adesea ca atunci cand sistemul digestiv este disfunctional, bariera intestinala mucozala este de asemenea alterata iar protectia impotriva patogenilor este compromisa. In acest caz organismul va suferi de inflamatie in multiple locuri, multe dintre ele surprinzatoare, cum ar fi..creierul. De aceea este esential ca?digestia, asimilarea si imunitatiea intestinala sa functioneze eficient. Sindromul intestinul supra permeabil („leaky gut”) are un efect direct asupra comportamentului; exista o legatura directa intre permeabilitatea intestinala ridicata, infectiile cu patogeni si tulburarile psihice.
Deseori, dezechilibrul florei intestinale este acompaniat de sensibilitati alimentare care pot contribui la alterarea florei intestinale, dar pot fi si amplificate la randul lor de catre disfunctia la nivel intestinal. Eliminarea alimentelor precum glutenul, lactatele, ouale sau alimentele bogate in oxalati sau histamina pot face o mare diferenta in vindecarea sistemului digestiv in profunzime.
Peptidele opioide din gluten si caseina (proteine partial digerate din anumite cereale si lactate) pot reactiona cu receptorii din creier, mimand efectele drogurilor, cum ar fi morfina si heroina. Aceste componente numite neuropeptide, reactioneaza cu parti din creier care sunt implicate in vorbire si integrarea auditorie. Neuropeptidele scad de asemenea abilitatea de a simti durerea si afecteaza functia cognitiva.
Un mecanism cheie in permeabilitatea intestinala si tulburarile psihice si de comportament se refera la efectul patogenilor si speciilor bacteriene asupra creierului si a functiei neurotransmitatorilor. De exemplu, infectiile streptococice au fost corelate in studii cu simptomele obsesiv compulsive, ticuri si sindromul Tourette. In plus, raspunsul imun care apare de la infectiile cu streptococ si alte infectii genereaza o inflamatie semnificativa, inclusiv cea a creierului.
S-a demonstrat ca „invelisul” bacteriilor gram-negative, cunoscute drept lipo-polizaharide pot induce inflamatii sistemice masive, inclusiv eliberarea citokinelor proinflamatorii cum ar fi TNF-a in creier.
Organisme patogene precum Clostridia produc toxine care deregleaza metabolismul dopaminei, cauzand schimbari de dispozitie, anxietate, agresiune.
Din cauza rolului esential al jonctiunilor stranse ale intestinelor care protejeaza impotriva invaziei cu antigeni, o slabire a acestora poate duce la o permeabilitate crescuta, permitand diversilor microbi patogeni sa intre cu usurinta in circulatia sanguina. Aceasta permeabilitate intestinala marita induce o activitate inflamatorie ridicata in creier, sistemul nervos si in multe alte parti ale organismului. Vor exista de asemenea dezechilibre in flora intestinala si infectii cu patogeni si micro-organisme oportuniste, cum ar fi Candida albicans. ?Aceasta afecteaza creierul si dispozitia prin producerea de pana la 79 de chimicale toxice eliberate in organism. De aceea atat de multe persoane care au infectii cu Candida sufera de concentrare slaba, depresie, anxietate, oboseala.
In mod similar, la persoanele care sufera de SIBO (surprapopularea bacteriana a intestinului subtire) se observa o deficienta semnificativa de vit B12 si producerea unor chimicale toxice, care mimeaza functia neurotransmitatorilor din organism. Un studiu pe soareci a demonstrat ca prin schimbarea si echilibrarea bacteriei intestinale (prin dieta, probiotice si nutrienti) acestia si-au schimbat personalitatea si comportamentul.
Cercetatori de la Ohio State University au descoperit ca bacteria intestinala afecteaza si temperamentul copiilor mici. Dupa examinarea a 77 de copii cu varste intre 18 – 27 luni, cercetatorii au concluzionat ca dispozitia, curiozitatea, sociabilitatea, impulsivitatea si – in cazul baietilor – extroversia se afla in legatura cu diversitatea speciilor bacteriene din sistemul digestiv.
Exista asadar destule evidente clinice, care atesta legatura directa si esentiala intre sanatatea sistemului digestiv si cea a creierului. Inca un motiv in plus pentru a lua in considerare faptul ca acea iritabilitate, insomnie, depresie sau migrena are o cauza majora care se regaseste de fapt in alta zona a organismului decat cea a…capului!
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resurse:
