Depresia este probabil una dintre cele mai neintelese si prost tratate afectiuni de sanatate din epoca noastra moderna. Dar aceasta, ca si oricare alt simptom negativ sau afectiune are la baza o serie de cauze reale, care se pot determina si rezolva in mod sistematic.
Depresia este inca un alt rezultat comun al unei functii slabe a creierului si al deteriorarii acestuia. Din punct de vedere neurologic, depresia reduce conexiunile la nivelul lobului frontal, zona din fata creierului, care ne ofera motivatie si un sentiment de bunastare. Multe lucruri diferite pot provoca aceasta conexiune slaba, inclusiv dezechilibrele substantelor chimice ale creierului sau a hormonilor.
De exemplu, stim ca barbatii au nevoie de testosteron suficient si femeile de estrogen pentru o buna functie a lobului frontal si o simpla deficienta a acestor hormoni poate provoca depresie. Mediatorii chimici, numiti neurotransmitatori, influenteaza semnificativ lobul frontal. Daca acestia sunt deficitari sau caile lor nu functioneaza corect, acest lucru poate provoca depresii. Acestea nu pot fi rezolvate cu antidepresive, deoarece cauza reala nu este abordata.
Depresia si functia sistemului gastrointestinal.
Relatia dintre creier si intestin este astazi un domeniu interesant de cercetare. Se pare ca tractul gastrointestinal contine mesageri chimici – peptide si hormoni – care au un impact profund asupra sanatatii creierului. Peptidele din intestine influenteaza sistemul imunitar al creierului si caile neurotransmitatorilor. Studiile au legat pepetidele intestinale de depresie, tulburari de dispoziție, schizofrenie, Parkinson, pierderea memoriei.
Exista multiple cai de comunicare de la sistemul gastrointestinal la creier, dar si invers! Poate ca ai observat ca un anumit aliment iti afecteaza semnificativ starea de spirit. De exemplu, ai mancat vreodata ceva care ti-a determinat balonare, crampe stomacale, etc si apoi ai devenit iritabil si furios dupa aceea? Schimbarile tale de dispozitie s-au dezvoltat odata cu simptomele digestive. Acesta este doar un exemplu despre modul in care o substanta chimica introdusa in sistemul gastro-intestinal poate sa afecteze imediat chimia creierului.
Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca flora intestinala, cele cateva kilograme de microorganisme pe care le transportam în intestine, afecteaza chimia creierului. Dietele procesate, stresul, excesul de zahar si chimicale, alimentele modificate genetic, utilizarea repetata de antibiotice si multe altele determina dezechilibre in flora intestinala, astfel incat bacteriile patogene le depasesc pe cele benefice.
S-a demonstrat, de asemenea, ca sindromul intestinului hiper permeabil („leaky gut”) joaca un rol important in depresia severa, permitand bacteriilor patogene sa intre in fluxul sanguin. Aceste bacterii poarta in membranele lor lipopolizaharide (LPS), molecule mari care declanseaza inflamatie. LPS inflameaza peretele intestinal si, odata ajunse in fluxul sanguin, provoaca inflamatii in intregul corp, care poate schimba chimia creierului si poate provoca depresie.
Acest mecanism se numeste „modelul de citokina al depresiei”, deoarece este asociat cu inflamatia, si nu cu deficientele de neurotransmitatori. Sindromul intestonului hiper permeabial creste productia de citokine inflamatorii, care activeaza sistemul imunitar al creierului, creand inflamatia si degenerarea creierului. Acest lucru afecteaza functia si comunicarea neuronala, ceea ce poate duce la depresie severa.
Glandele suprarenale si depresia.
Noi, ca oameni, nu suntem destinati sa fim deprimati, dar corpul nostru a dezvoltat un fel de reflex biochimic, un raspuns automat, la toxine, stres si inflamatie care pot cauza depresie. Cu alte cuvinte, suntem programati sa fim deprimati, deoarece corpul nostru sacrifica alimentarea cu triptofan (un amino acid esential) atunci cand suntem sub stres de orice forma. In conditiile de stres organismul va fi obligat sa scada nivelul de triptofan, astfel incat celulele noastre sa aiba sanse mai bune de supravietuire. Astfel, corpul nostru este programat sa „fure” din triptofanul necesar la productia de serotonina. Un nivel scazut de serotonina determina depresia, printre multe alte simptome negative.
Stresul fiziologic cat si mental si emotional in care traieste majoritatea persoanelor moderne, declanseaza un puternic si stravechi reflex in creierul nostru care determina activarea glandelor suprarenale. Daca acestea sunt in permanenta activate, atunci intra in ceea ce se numeste reactia de stres suprarenal. Aceasta reactie creeaza modificari dramatice la nivelul cortizolului, care afecteaza toate zonele corpului nostru, dar in special creierul, energia si starea noastra de spirit. Un nivel ridicat de cortizol este o cauza majora a serotoninei scazute si un factor important in in „furtul de triptofan”.
Starea glicemica si depresia.
Majoritatea oamenilor stiu ca problemele glicemice precum diabetul implica un nivel ridicat de insulina si glucoza in sange. Dar ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul ca persoanele cu probleme glicemice se confrunta adesea cu hipoglicemie sau continut scazut de zahar in sange. Acesta scade de fapt insulina si glucoza, dar ridica un alt hormon puternic din pancreas numit glucagon. Nivelurile ridicate de glucagon ne pot distruge consumul de triptofan si pot duce la scadere de serotonina, depresie si somn de proasta calitate.
Alimentarea cu triptofan este esentiala. Corpul nu poate produce triptofan, ceea ce duce la situatii in care nu este suficient de distribuit unde este necesar, fortand organismul sa fure triptofanul de la neurotransmitatori, pentru a face mai mult NAD (una din co-enzimele vitaminei B3). Stresul, dezechilibrele glicemice si inflamatia scad oxigenul in celule, crescand nevoia de NAD, care provine doar din triptofan. In cele din urma, corpul „prefera” mai degraba sa creasca nivelul de NAD, sa supravietuiasca si sa previna distrugerea celulelor, decat sa faca serotonina, sa doarma bine si sa se bucure de un libidou bun. Corpul nu greseste niciodata!
Deficientele nutritionale si depresia.
Aminoacizi.
Aminoacizii sunt fragmente de proteine vitale, folosite pentru a ne construi si repara tesuturile si a contribui la producerea enzimelor, hormonilor, oaselor, muschilor si a sangelui. Aminoacizii sunt de asemenea, „materia prima” pentru stabilizarea starii de spirit si producerea de neurotransmitatori, care includ serotonina, dopamina, GABA si endorfinele.
Nivelurile scazute de aminoacizi duc la niveluri scazute de neurotransmitatori. Este atat de simplu!
Motivul principal al deficientelor de aminoacizi este consumul redus de proteine, digestia deficitara, utilizarea medicamentelor antiacide ( este nevoie de acid gastric pentru a descompune proteinele si a obtine aminoacizii esentiali.)
Minerale.
Zincul a fost supranumit „noul antidepresiv”. Este un cofactor esential in conversia aminoacizilor pentru producerea neurotransmitatorilor importanti in mentinerea bunei dispozitii – L-Tryptofan pentru serotonina si L-tirozina pentru dopamina. Zincul ajuta la reglarea cuprului, care este un cofactor esential pentru productia de dopamina. La niveluri ridicate, cuprul poate provoca depresie, anxietate, tulburari de panica si agitatie. De asemenea, zincul este esential pentru a face enzime digestive si acid clorhidric, necesar pentru digestia proteinelor.
Deficitul de magneziu este bine cunoscut in a produce neuropatologii. Ionii de magneziu regleaza fluxul de ioni de calciu in canalele neuronale de calciu, contribuind la reglarea productiei neuronale de oxid nitric. In deficienta de magneziu, este posibil sa nu fie indeplinite cerintele neuronale pentru magneziu, provocand leziuni neuronale care se pot manifesta ca depresie.
Creierul si nervii au nevoie disperata si de fier. Fara suficient fier in creier si nervi, apar probleme cu semnalizarea neurotransmitatorilor, cu formarea izolatiei nervoase numita mielina si cu metabolismul energetic al creierului. Fierul este esential pentru o serie de enzime implicate in sinteza neurotransmitatorilor, inclusiv triptofan hidroxilaza (serotonina) si tirosina hidroxilaza (norepinefrina. In plus, fierul este legat de activitatea monoaminoxidazei, o enzima critica pentru ratele de degradare adecvate ale acestor neurotransmitatori.
Vitamine.
Vitamina B12 este esentiala pentru functionarea creierului. B12 sprijina mielina (care este implicata in conducerea nervilor) si este un cofactor necesar in ciclul de metilare. Un nivel scazut de B12 poate provoca simptome cognitive si de dezechilibru mintal, inclusiv depresie, anxietate, oboseala si chiar psihoza.
Vitamina B6 este una dintre cele mai importante vitamine pentru sanatatea mintala datorita rolului sau de cofactor in producerea neurotransmitatorilor – serotonina, GABA si dopamina. O deficienta poate duce la o mare varietate de simptome, inclusiv anxietate, depresie, iritabilitate, confuzie, oboseala si agravarea simptomelor PMS.
Vitamina D este un hormon unic neurosteroid care poate avea un important rol in dezvoltarea depresiei. Receptorii pentru vitamina D sunt prezenti pe neuroni si in multe zone ale creierului, care au fost implicate in fiziopatologia depresiei. Vitamina D este implicata in numeroase procese cerebrale, inclusiv neuroimunomodulare, neuroprotectie, neuroplasticitate si dezvoltarea creierului.
Colesterol.
Colesterolul este esential pentru mentinerea unei sanatati mintale bune. Creierul este organul cel mai bogat in colesterol din organism, iar lipsirea creierului de acizi grasi esentiali si de colesterol poate duce la probleme de sanatate. Nivelurile mai scazute de colesterol din sange sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta tulburari depresive majore, precum si un risc crescut de deces din cauza sinuciderii.
Colesterolul este un precursor critic al multor molecule fiziologice esentiale din corpul uman, care afecteaza in mod direct si indirect starile noastre de spirit si funcția optima a creierului. Unii cercetatori considera ca nivelurile scazute de colesterol modifica chimia creierului, suprimand productia si / sau disponibilitatea serotoninei. Colesterolul este esențial pentru sinteza tuturor hormonilor steroizi si sexuali, inclusiv DHEA, testosteron si estrogen.
Dupa cum observati, cauzele depresiei sunt in primul rand fiziologice si pot fi rezolvate in mare parte si de cele mai multe ori prin adoptarea unei alimentatii corecte si prin rezolvarea dezechilibrelor biochimice si metabolice. Aceastea, impreuna cu multitudinea de terapii pentru o buna sanatate mentala si emotionala, care sunt usor disponibile, constituie practic „tratamentul” real in cazurile de depresie.
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resurse:
Keszthelyi D, Troost FJ, Masclee AA. Understanding the role of tryptophan and serotonin metabolism in gastrointestinal function.Neurogastroenterol Motil. 2009 Dec;21(12):1239-49.
Campbell BM, Charych E, Lee AW, et al. Kynurenines in CNS disease: regulation by inflammatory cytokines.Front Neurosci. 2014; 8: 12.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0306987706001034
https://academic.oup.com/jn/article/133/5/1468S/4558529#ref-5
https://www.greatplainslaboratory.com/articles-1/2015/11/13/the-implications-of-low-cholesterol-in-depression-and-suicide
