Articole

Glutenul: cum iti afecteaza sanatatea si cum poti afla daca ai o sensibilitate? 1

Glutenul: cum iti afecteaza sanatatea si cum poti afla daca ai o sensibilitate?

Gluten

 

 

Cu aproximativ 50 de ani in urma, foarte putine persoane se ingrijorau cand auzeau cuvantul “gluten”. Termenul nici macar nu era prea cunoscut sau inteles pe atunci si probabil nici prea interesant. Iar cu cateva sute si mii de ani in urma, probabil nici nu exista vreun caz de sensibilitate sau alergie la gluten. In ziua de azi insa, multe persoane au fost nevoite sa invete ce este “glutenul” si ce efecte complexe si nocive are acesta asupra sanatatii.

Ce este glutenul?

Glutenul este o proteina complexa care se gaseste in multe cereale cum sunt graul, orzul, secara. Fiecare molecula de gluten contine doua parti: glutenina, care confera elasticitatea aluatului din faina acestor cereale si gliadina, o particula mai mica. Dintre acestea, gliadina este cea asociata cu cele mai multe probleme de sanatate.

Cereale antice vs. cereale moderne.

Din cele aproximativ 30.000 de tipuri de grau identificate care existau in trecut, astazi, doar cateva soiuri de grau reprezinta 90% din totalul cultivat in intreaga lume.

Datorita agriculturii intensive si procesarii graului modern, multe persoane au devenit complet intolerante si chiar alergice la aceasta cereala. Epuizarea solului prin folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si a altor chimicale, macinarea la temperaturi ridicate, rafinarea si preparare necorespunzatoare, cum ar fi extruziunea denatureaza calitatea cerealei. Pesticidele folosite functioneaza ca si xenoestrogeni, estrogeni straini care perturba echilibrul hormonal. Cicocelul, un hormon sintetic este si acesta in mod obisnuit, aplicat graului. La acestea se adauga si iradierea pentru a controla insectele si manipularea genetica pentru a obtine schimbarile dorite, cum ar fi germinarea regulata si o abilitate crescuta de a supravietui vremii reci. Daunele provocate de caldura din timpul procesarii sunt de asemenea o problema serioasa care rezulta in denaturarea proteinei din cereale.

In plus, produsele de patiserie si painea produsa in masa sunt alimente devitalizate si deficiente din punct de vedere nutritional, care nu au nimic de-a face cu metodele traditionale de preparare a cerealelor.

Nu este greu de observat de ce si cum oamenii au consumat cereale de-a lungul istoriei fara efecte negative, dar au devenit atat de problematice in timpurile moderne.

Alegerea speciilor antice de grau cum este einkorn si spelta este mult de preferat graului modern. Spelta este rezultatul hibridizarii intre specia de grau veche emmer cultivata si o iarba salbatica. Einkorn si emmer sunt speciile de grau din antichitate, care au fost consumate cateva mii de ani fara a genera problemele de sanatate, pe care graul contemporan hibridizat le produce.

Afectiuni generate de consumul de gluten.

Printre efectele nocive ale gliadinei se numara permeabilitatea intestinala (“leaky gut”). Cand jonctiunile membranei intestinului subtire se largesc, componente toxice patrund in circulatia sanguina, unde nu sunt recunoscute de catre organism, iar sistemul imunitar reactioneaza, generand anticorpi pentru protectie, dar si un atac impotriva celulelor sanatoase. Gliadina, fragmente din aceasta, aglutinina din invelisul bobului de grau si alte lectine vor putea patrunde in circulatia sanguina generand o multitudine de reactii negative. Cand consumi gluten, acesta determina eliberarea chimicalei zonulina in intestinul subtire, care contribuie la supra-permeabilitate.

Cand sistemul imunitar genereaza o stare inflamatorie continua, ca raspuns la glutenul ingerat, permeabilitatea intestinala, microbii si toxinele care invadeaza circuitul sanguin, vei suferi de inflamatie cronica. Sistemul tau imunitar este acum supra-stresat si mai putin capabil sa atace patogeni si inavadatori cu mare precizie.

Cand consumi gluten, organismul tau raspunde la iritarea constanta prin supraproductia de cortizol, hormonul de stres. Un exces de cortizol poate genera o crestere in greutate, insomnie si acnee.

Mimetismul molecular este alt fenomen care determina reactii autoimune; proteina gliadina se suprapune din punct de vedere structural cu un numar de proteine umane. Daca gliadina activeaza un raspuns imun, reactia limfocitelor T si B, a anticorpilor si altor mediatori inflamatorii va fi redirectionata catre un organ al corpului. In plus, mai sunt si alte proteine cum ar fi cazeina din lactate care are o structura moleculara similara cu a glutenului. Astfel, din cauza mimetismului molecular, cand vei consuma lactate, corpul tau “va crede” ca mananci paine (gluten) si va genera o reactie imuna.

Graul modern declanseaza un ciclu al foamei si satietatii reglat de insulina, in paralel cu starile bune si proaste ale euforiei si abstinentei, distorsiuni in functia neurologica, efecte adictive, toate ducand la depuneri de grasime. William Davis, MD

Caracteristicile adictive ale graului modern exprimate prin pofte incontrolabile, confuzie, anxietate, iritabilitate, lipsa de concentrare si comportamente obsesive sunt generate de substante cu efect narcotic, opioizi continuti in grau. Acestia nu au legatura cu glutenul din grau, ci cu exorfinele, o clasa specifica de peptide opioide, rezultate dupa digerarea graului.

Graul in sine, modul in care este procesat, modul in care il combinam cu alte alimente sau sensibilitatea noastra, toate s-au schimbat de-a lungul timpului. Multi oameni in ziua de azi sunt alergici la graul modern si/sau la gluten, pesticidele continute de acesta daca nu e bio, modul incorect de a prepara produsele din grau, fara a reduce continutul de acid fitic.

De asemenea, boala celiaca care a cunoscut o crestere de 400% in ultimii 50 de ani, este puternic asociata cu gena Glia-alpha9, care nu se regasea in graul din 1950, dar care este prevalenta in graul modern. Boala celiaca este destul de dificil de detectat si netratata poate genera malnutritie si complicatii cum sunt alte boli autoimune, osteoporoza, boli tiroidiene si cancer.

Vindecarea sistemului digestiv.

Desigur ca glutenul nu ar trebui consumat ca o parte principala a alimentatiei, nici macar daca este vorba de cereale integrale sau bio, sau corect preparate prin fermentare sau geminare. In final insa, depinde de individualitatea metabolica a fiecaruia dintre noi si cerintele noastre de ordin genetic si nutritional, pentru a stabili cat de mult este un metabolism afectat de consumul de gluten si daca trebuie eliminat din alimentatie. Cu siguranta insa ca persoanele care sufera de afectiunile enumerate mai sus, si multe altele din sfera bolilor digestive, neurologice, inflamatorii si autoimune, vor beneficia de pe urma renuntarii la gluten.

In perioada vindecarii intestinale, care poate dura de la 2-3 luni, pana la 2 ani, sunt necesare o serie de actiuni specifice cum ar fi: alimentatia neprocesata si personalizata, evitarea alimentelor reactive, a antibioticelor, antiinflamatoarelor, antiacidelor, eliminarea patogenilor intestinali, si in final reinocularea cu bacterii benefice (probiotice), restabilirea unui nivel normal de acid gastric in stomac, restabilirea nivelului de enzime si vindecarea peretilor intestinali cu nutrienti specifici.

Cum afli daca reactionezi negativ la gluten?

Se estimeaza ca unul din 30 de oameni poate avea o sensibilitate sau alergie la gluten. Daca suspectezi o problema in acest sens, primul lucru pe care il poti face este sa elimini glutenul total pentru cel putin o luna si apoi sa il reintroduci in alimentatie. Daca observi reactii negative dupa reintroducere, in special in sfera sistemului digestiv, dar si migrene, iritabilitate, etc. atunci este posibil sa ai confirmarea ca glutenul este nociv pentru organismul tau. In plus, exista teste clinice de laborator care pot confirma o reactivitate sau alergie.

O alta modalitate rapida este si completarea unui chestionar care trece in revista aproape toate simptomele posibile, care pot rezulta in urma consumului de gluten. Il poti descarca aici si astfel afla daca este necesar sa renunti la gluten si ce legaturi ar putea exista intre simptomele tale negative si consumul acestuia.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

 

Resurse:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22109896

Cum vindeci alergiile pe termen lung? 2

Cum vindeci alergiile pe termen lung?

types-of-allergies, alergiile

 

Alergiile nu vin din senin, fara explicatie si nu inseamna consumul de anti-histaminice pe viata. De cele mai multe ori nu inseamna nici evitarea in mod exclusiv a alergenului pe toata durata vietii. Alergiile, ca si multe alte simptome negative pe care le transmite corpul, prezinta un semnal de alarma ca exista dezechilibre profunde in organism, care trebuie corectate. Alergiile sunt inca un “tipat de ajutor” din partea corpului, care vrea sa iti spuna: “nu mai trata simptomele la suprafata, gaseste si rezolva cauza!

Alergiile sunt in mare crestere in societatea moderna si au continuat sa fie in ultimii 50 de ani. Spre exemplu, rinita alergica afecteaza in prezent 10 -30% din populatia globala iar anticorpii IgE la proteine din mediu se regasesc in aproximativ 40% din populatia de pe glob. Alergiile la medicamente afecteaza 10% din populatie si 20% din toti cei spitalizati. Reactii adverse severe la medicamente sunt responsabile de pana la 20% din toate cazurile de soc anafilactic. Urticaria este prezenta la peste 20% in lume. Intr-un studiu efectuat intre 2009 – 2010 pe 38.480 de copii pana la varste de 18 ani, s-a determinat ca 38.7% dintre cei alergici la alimente au reactii severe, iar 30.4% au multiple alergii la alimente. Cele mai alergenice alimente au fost arahida, laptele si crustaceele.?Pe glob, sensibilitatea la unul sau mai multi alergeni la copiii de scoala se apropie de 40- 50%. (American Academy of Allergy Asthma & Immunology, 2014)

Este deja un fapt evident si din ce in ce mai cunoscut ca stilul de viata si de alimentatie modern au dus la incidenta ridicata a alergiilor.

Cum se produc alergiile si care sunt simptomele?

Alergiile si sensibilitatile alimentare pot genera o cascada torentiala de probleme in organism si pot dezechilibra intregul sistem digestiv, determinand un nivel crescut de afectiuni inflamatorii si devastand multe procese biologice. Alergiile pot produce o mare varietate de simptome negative, cum sunt: migrenele, eczemele, oboseala, sindromul premenstrual, articulatii dureroase, mancarimi, depresie, hiperactivitate, halucinatii, obsesii si alte manifestari neurologice. Cu toate acestea, cele mai comune si imediate simptome prezente la cea mai mare majoritate sunt problemele digestive: dureri, diaree, constipatie, balonari, indigestii.

Alergiile sunt reactia organismului la alergeni (particule din mediu pe care corpul le considera straine), un semn ca sistemul imunitar este suprasolicitat. Prima data cand organismul intalneste un alergen, celulele plasmei elibereaza imunoglobulina E (IgE), un anticorp specific pentru acel alergen. IgE se ataseaza de suprafata mastocitelor. Acestea se regasesc in numar mare in tesuturile de suprafata (cum sunt cele din piele si din mucoasa nazala), unde contribuie la medierea raspunsului inflamator. Mastocitele elibereaza un numar important de mediatori chimici, unul din care este histamina.

Data urmatoare cand organismul se intalneste cu un alergen specific, in timp de cateva minute, mastocitele se activeaza si elibereaza un cocktail de histamina, leucotriene, prostaglandine, care determina o cascada de simptome: stranut, nas curgator, dureri in gat, tuse, mancarimi la ochi, etc.

In prezent exista o mare varietate de alergeni care pot declansa aceste mecanisme: spori fungici, praf, particulele din pielea si blana cainilor si pisicilor, chimicale diverse, produse de igiena personala, alimente (cele mai comune fiind lactatele pasteurizate, glutenul, soia, porumbul, crustaceele, ouale.)

Sistemul digestiv si alergiile.

Bacteria intestinala benefica joaca un rol esential in dezvoltarea si functionarea sistemului imun in tractul digestiv. Aceasta invata sistemul imun sa distinga intre patogeni si antigeni nepericulosi si sa raspunda in mod corespunzator. Functia aceasta esentiala previne sistemul imun sa supra-actioneze la antigeni nepericulosi, ceea ce se intampla in cazul alergiilor.

Dezechilibrul in microbiomul intestinal altereaza comunicarea continua care are loc intre sistemul digestiv si restul organismului, permitand patogenilor (bacterii, ciuperci, paraziti) sa prolifereze. Cand dezechilibrul ajunge intr-un punct critic, organismul transmite acest lucru printr-o afectiune, deseori sub forma alergiilor.

Sindromul intestinului permeabil se dezvolta din cauza aparitiei unor spatii largite intre celule (enterocite) care alcatuiesc membrana peretelui intestinal. Aceste “goluri’ permit substantelor cum sunt particule nedigerate de mancare, bacterii si reziduuri metabolice sa intre in circulatia sanguina, in loc sa fie stocate in tractul digestiv. Astfel, nu sunt recunoscute de catre organism, iar sistemul imunitar reactioneaza, generand anticorpi pentru protectie, dar si un atac impotriva celulelor sanatoase.

Factori declansatori ai alergiilor.

Factorul primar in dezvoltarea alergiilor este consumul alimentelor procesate, care pot contine un cocktail de chimicale, aditivi, hormoni, organisme modificate genetic, reziduuri de ierbicide si pesticide. Disfunctiile digestive care apar ca urmare a acestei alimentatii, cuplate cu stres, lipsa alaptarii, vaccinuri, si toxicitatea mediului, vor deregla sistemul imunitar si vor genera terenul propice dezvoltarii alergiilor.

Odata ce integritatea peretelui intestinal este compromisa si apare un flux de substante toxice care se elibereaza continuu in circulatia sanguina, organismul va suferi de inflamatie ridicata cronica. Afectiuni inflamatorii ale sistemului digestiv precum boala Crohn si colita ulcerativa, dar si sindromul intestinului permeabil sunt factori importanti in declansarea alergiilor.

De asemenea, un copil care creste intr-un mediu “steril” si artificial, lipsit de microbi, noroi, animale, natura, si caruia i se administreaza antibiotice, care distrug atat bacteriile patogene cat si pe cele benefice, nu este capabil sa dezvolte rezistenta la boli si va deveni vulnerabil la acestea mai tarziu in viata. Conceptul expunerii oamenilor la microbi la o varsta frageda pentru a dezvolta imunitatea este cunoscut drept?ipoteza igienei.?Diversi cercetatori in domeniul medical?au sugerat ca ipoteza igienei explica cresterea globala a bolilor autoimune si alergiilor in mediul urban.

Alergie alimentara, reactivitate (sensibilitate) sau intoleranta? Care este diferenta?

Termenii alergie, reactivitate si intoleranta sunt deseori folositi in mod gresit. De fapt, inca mai exista discutii in cercurile stiintifice si medicale in ceea ce priveste utilizarea acestor termeni. Consensul general este ca alergia poate fi definita ca o reactie adversa care implica sistemul imunitar. Aceasta poate fi de doua feluri: alergie si sensibilitate alimentara. Intoleranta alimentara nu implica reactia sistemului imunitar.

Alergia alimentara

Poate cel mai cunoscut, dar si cel mai putin comun exemplu este alergia la arahide. Aceasta poate deveni foarte periculoasa datorita socului anafilactic ? o hiper-reactie severa a sistemului imunitar cauzata de o eliberare masiva de histamina si alte chimicale din anumite celule albe. Nu toate persoanele cu alergii alimentare pot intra in soc anafilactic. Mecanismul imunologic care determina eliberarea masiva a chimicalelor este numit IgE si este un fenomen bine inteles. Acest mecanism este insa diferit de cel implicat in reactivitatile / sensibilitatile alimentare. Cele mai comune alimente implicate in acest tip de alergii sunt arahidele, alte tipuri de alune si nuci, crustaceele si alte alimente continand sulfati. Persoanele care intra in soc anafilactic pot muri in cateva minute de la ingerarea chiar a unei singure molecule de aliment alergenic.

Alergiile alimentare afecteaza aproximativ 1-2% din populatie. De cele mai multe ori reactiile nu sunt foarte severe, dar sunt imediate si evidente, deci identificarea lor poate fi facuta fara un test de laborator.

Sensibilitati alimentare

Sensibilitatile alimentare ( numite si alergii alimentare intarziate) sunt diferite. Reactiile intarziate se manifesta in multe feluri, si pot afecta orice organ din corp. Reactiile pot apare intre o ora si cateva zile de la ingerare. Din cauza simptomelor intarziate si mecanismelor fiziologice complexe implicate in reactivitatile alimentare, identificarea acestora devine foarte dificila fara utilizarea unui test precis. Cateodata alimentul reactiv poate fi o chimicala cum este solanina si atunci nu este deloc usor de determinat, fara o testare precisa. Iar cateodata chiar si alimente considerate ?sanatoase? cum sunt puiul, broccoli sau usturoiul pot cauza simptome negative. Deseori, sunt mai multe alimente reactive sau chimicale, nu doar unul sau doua. De multe ori aceste reactivitati se trec cu vederea in programele de vindecare aplicate. In schimb, se ofera deseori anti-inflamatoare si medicatie, care doar mascheaza simptomele negative, fara a rezolva cauza.

Intolerante alimentare

Intoleranta alimentara poate produce simptome digestive similare cu cele de reactivitate dar nu implica sistemul imunitar. In schimb, cand alimentul in cauza este consumat, nu este digerat in mod corespunzator si incepe sa fermenteze in interiorul intestinelor. Cel mai bun exemplu de intoleranta alimentara este intoleranta la lactoza. Aceasta este caracetrizata de balonare, scaune moi sau diaree si flatulenta. Intoleranta la lactoza este cauzata de inabilitatea organismului de a produce suficiente cantitati ale enzimei lactaza, care digera lactoza din lactate. Solutia in acest caz este evitarea lactatelor si suplimentarea cu enzima lactaza.

Cum poti asigura vindecarea?

O alimentatie curata, locala, neprocesata si traditionala ar trebui sa continue pe toata durata vietii, pentru a evita acumularile toxice si inflamatia din organism, cat si un sistem digestiv disfunctional. Daca nu stii ce tip de hrana ti se potriveste si ce anume are corpul tau nevoie pentru a fi sanatos, poti afla azi cu usurinta si precizie prin sistemul Metabolic Typing.

In perioada vindecarii intestinale, care poate dura de la 2-3 luni, pana la 2 ani, sunt necesare o serie de actiuni specifice cum ar fi: evitarea alimentelor reactive, a antibioticelor, antiinflamatoarelor, antiacidelor, eliminarea patogenilor intestinali, si in final reinocularea cu bacterii benefice (probiotice), restabilirea unui nivel normal de acid gastric in stomac, restabilirea nivelului de enzime si vindecarea peretilor intestinali cu nutrienti specifici.

Un protocol complet de detoxifiere pentru eliminarea metalelor grele si a altor compusi toxici este de asemenea necesar, pentru a restabili functiile organismului.

In aceasta perioada, si nu numai, sunt recomandate alimentele cu rol de vindecare si protectie a sistemului digestiv cum sunt muraturile in saramura fermentate in mediu anaerob, supa concentrata de oase, colostru si unt crud de la animale care ies la pasune (daca nu exista reactivitati la lactate), sau ghee.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

 

Resurse:

American Academy of Allergy Asthma & Immunology. (2014). Allergy Statistics. Seehttp://www.aaaai.org/about-the-aaaai/newsroom/allergy-statistics.aspx

"Leaky Gut": Cum afli daca suferi de sindromul intestinului hiperpermeabil? 3

“Leaky Gut”: Cum afli daca suferi de sindromul intestinului hiperpermeabil?

sindromul intestinului hiperpermeabil

 

“Leaky gut” – sindromul intestinului hiperpermeabil este extrem de comun in societatea moderna si constituie cauza multor probleme de sanatate. Multe persoane insa nici nu stiu ca sufera de aceasta afectiune, cum apare, ce simptome negative genereaza si ce se poate face pentru vindecare.

Sistemul digestiv nu este numai locul unde se aborb nutrientii; aici se afla 80% din sistemul imunitar si mai mult de 3o de neurotransmitatori ai organismului si creierului. Este logic sa luam in considerare prezenta acestei disfunctii in aproape orice afectiune in organism.

 

Cum apare sindromul intestinului hiperpermeabil si care sunt simptomele?

Aceasta disfunctie apare in intestinul subtire, locul unde se absorb cei mai multi nutrienti din alimentatie. Pentru ca nutrientii sa fie insa absorbiti in mod corespunzator, sunt transferati prin intermediul unor mici radacini microscopice (villi si micro villi) ale intestinului, catre circulatia sanguina. Odata transferati, se vor depozita peste tot in organism, acolo unde este nevoie. Daca acesti villi insa se atrofiaza si altereaza, absorbtia nutrientilor va avea de suferit.

Peretele intestinului este semi-permeabil; permite doar anumitor particule sa patrunda in circulatia sanguina si blocheaza alte componente indezirabile, cum ar fi toxine si particule nedigerate de alimente. Cand jonctiunile membranei intestinului se largesc insa, aceste componente toxice patrund in circulatia sanguina, unde nu sunt recunoscute de catre organism, iar sistemul imunitar reactioneaza, generand anticorpi pentru protectie, dar si un atac impotriva celulelor sanatoase.

Acest fenomen duce la o multitudine de simptome: confuzie, iritabilitate, inabilitatea de concentrare, anxietate, depresie, schimbari de dispozitie, alergii alimentare, eczeme, probleme de sinus, dureri articulare, pofte pentru alimente procesate si zaharuri, alcool, boli autoimune, tiroidiene, obezitate, balonare, diaree, probleme digestive, oboseala, migrene.

Sistemul digestiv este foarte conectat cu creierul si comunica cu acesta! Cand exista disfunctii in sistemul digestiv, nu se poate produce o cantitate suficienta de triptofan. Acesta este un amino acid folosit de creier, care se transforma in serotonina si are de asemenea un rol important in sanatatea sistemului imunitar. Serotonina este importanta deoarece controleaza foamea, depresia, anxietatea, setea si somnul. Este unul din cei patru neurotransmitatori care sunt responsabili de starea de dispozitie. Asadar, este logic cum sindromul intestinului permeabil poate determina disfunctii in nivelul neurotransmitatorilor si astfel cauza schimbari de dispozitie, confuzie, apatie, depresie si alte simptome negative la nivel emotional si mental.

De ce a devenit o epidemie sindromul intestinului hiperpermeabil ?

O cauza principala este alimentatia procesata si fast food-ul, care sunt nu numai lipsite de nutrienti, dar contin si foarte multe substante toxice.

Toxicitatea mediului si in special toxicitatea cu metale grele si petrochimicale afecteaza in mod direct functiile digestive. Peste 80,000 de chimicale facute de om au fost adaugate in mediul nostru. Toxinele sunt prezente acum in aerul pe care il respiram, in apa pe care o bem, mancarea pe care o mancam si in multe produse de cosmetica, ambalaje de plastic si poluanti industriali.

Daca suferi de constipatie cronica, toxinele din scaun pot irita in timp mucoasa intestinala, care va duce la inflamatie si largirea porilor intestinului subtire. Daca situatia nu se remediaza, aceasta disfunctie poate duce la sindromul colonului iritabil, boala crohn, colita sau boli autoimune.

Dezechilibrul in flora intestinala poate duce la disbioza intestinala – bacteriile patogene prolifereaza in dauna celor benefice, fenomen care determina de asemenea iritare, inflamatie si deteriorarea peretelui intestinal. Infestari cu paraziti, ciuperci si bacterii patogene au luat proportii epidemice in societatea moderna. Atunci cand ecosistemul corpului tau este in dezechilibru, aceste organisme se multiplica, se nutresc si obtin sustenanta prin privarea organismului de nutrienti.

Organismele modificate genetic care au invadat piata americana au ajuns din pacate si in anumite zone din Europa, Romania fiind una din tarile care nu impun restrictii prea riguroase in acest sens. Glifosfatul este cel mai utilizat ierbicid din lume si a fost special dezvoltat pentru culturile modificate genetic. Cand acesta ajunge in intestine, poate chela anumite minerale facandu-le indisponibile si astfel genera disbioza.

Stresul poate contribui la sindromul intestinului permeabil, cum o pot face si consumul de medicamente, in special antiinflamatoarele, antiacidele si antibioticele.

Glutenul din cereale creste nivelul unei proteine numita zonulina, care deschide spatiile dintre celulele peretelui intestinal, chiar daca nu exista o reactivitate (sensibilitate la gluten).

Reactivitatile alimentare pot juca un rol important in sindromul intestinului permeabil. Cele mai comune alimente alergenice sunt lactatele pasteurizate, glutenul, porumbul, soia, ouale, nucile si crustaceele. Dar de multe ori alimentul reactiv poate fi o chimicala cum ar fi solanina si atunci nu este usor sa o determini fara testarea de laborator. Si cateodata chiar si alimente care sunt considerate sanatoase cum ar fi pui, broccoli sau usturoi pot deveni reactive si cauza simptome.

Cum poti asigura vindecarea?

O alimentatie sanatoasa si un stil de viata sanatos fara consumul de substante toxice ar trebui sa continue pe toata durata vietii, pentru a evita acumularile toxice si inflamatia din organism, cat si un sistem digestiv disfunctional. Daca nu stii ce tip de hrana ti se potriveste si ce anume are corpul tau nevoie pentru a fi sanatos, poti afla azi cu usurinta si precizie prin sistemul Metabolic Typing.

In perioada vindecarii intestinale, care poate dura de la 2-3 luni, pana la 2 ani, sunt necesare o serie de actiuni specifice cum ar fi: evitarea alimentelor reactive, a antibioticelor, antiinflamatoarelor, antiacidelor, eliminarea patogenilor intestinali, si in final reinocularea cu bacterii benefice (probiotice), restabilirea unui nivel normal de acid gastric in stomac, restabilirea nivelului de enzime si vindecarea peretilor intestinali cu nutrienti specifici.

Un protocol complet de detoxifiere este de asemenea necesar, pentru a restabili functiile organismului. Acesta poate include detoxifierea de metale grele si alti compusi toxici acumulati in utero sau pe parcursul vietii, cu ajutorul unor nutrienti specifici si altor practici eficiente cum sunt clismele cu cafea.

De asemenea, in aceasta perioada, si nu numai, sunt recomandate alimentele cu rol de vindecare si protectie a sistemului digestiv cum sunt muraturile in saramura fermentate in mediu anaerob, supa concentrata de oase, colostru si unt crud de la vaci care ies la pasune (daca nu exista reactivitati la lactate), sau ghee.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.