Atunci cand starea de sanatate se inrautateste, in mod natural, doresti sa stii de ce. Mai ales daca se refera la digestie si sanatate intestinala. Cu cat cercetatorii studiaza mai mult microbiomul, cu atat mai mult ne dam seama cat de important este. Un numar in crestere de studii recente s-au centrat pe determinarea modului in care dobandim microbii prezenti in organism si influenta lor asupra sanatatii noastre. Cele mai multe analize s-au concentrat asupra persoanelor care traiesc in tarile dezvoltate, dar in ultimii cativa ani, oamenii de stiinta au inceput sa investigheze ce similitudini si ce diferente exista intre oamenii din societatile neindustrializate si cei din societatile moderne si care sunt factorii care le determina.
Ce este microbiomul?
Microbiomul (sau microbiota) este a doua mare interfata dintre lumea exterioara si mediul intern uman. Formeaza un „tub” de 9 metri lungime de la gura la anus, cu o suprafata de 250 – 400 m2. Microbiomul cantareste 1-2 kg si depaseste ficatul in numarul de substante biochimice si reactii la care participa. In timpul unei vieti, peste 60 de tone de alimente vor trece prin sistemul gastrointestinal.
Cele peste 1000 de specii diferite care traiesc in microbiom se afla intr-o relatie simbiotica reciproc avantajoasa. Este o colectie de celule care functioneaza impreuna cu gazda si care pot mentine sanatatea acesteia.
Microbiomul este direct responsabil de sanatatea gazdei. Printre functiile microbiomului si sistemele in care este direct implicat se numara: reglarea sistemului imunitar si a metabolismului, digestia si absorbtia adecvata a nutrientilor, producerea de hormoni si neurotransmitatori care afecteaza dispozitia si memoria, protectie animicrobiana impotriva microbilor periculosi, productia de acizi grasi cu catena scurta, controlul glicemiei, sensibilitatea la insulina, inflamatie, protejarea impotriva alergiilor, motilitatea intestinala, productia vitaminelor B si K, absorbtia mineralelor Cal, Mg, Zn, productia de energie.
In conditii de dezechilibru insa, si in lipsa unei diversitati microbiene corespunzatoare, microbiomul devine direct implicat in dezvoltarea afectiunilor, atat de ordin gastrointestinal, cat si in alte sisteme ale organismului:
Boala hepatica alcoolica
Diaree
Boala celiaca
Boala Crohn
Boala diverticulara
Sindromul colonului iritabil
Ciroza
Boala ficatului gras non-alcoolic
SIBO
Colita ulcerativa
Boala Alzheimer
Anxietate
Depresie
Boli autoimune
Astm
Eczema atopica
Autism
Sindromul oboselii cronice
Dislipidemie (nivel ridicat de colesterol si trigliceride)
Pietre la rinichi
Sindrom metabolic
Scleroza multipla
Obezitate
Boala Parkinson
Artrita reumatoida
Diabet
Factorii care altereaza sanatatea microbiomului.
Conform ipotezei lansata de Martin Blaser in 2009, stramosii nostri au evoluat din cele mai vechi timpuri avand o microbiota comensala (benefica organismului). Insa, prin practici medicale moderne, stilul de viata si dietele modificate, diferite de cele ancestrale, microbiota din populatiile umane se schimba, uneori intr-o masura extrema. Disparitia acestor organisme indigene ancestrale, care sunt direct implicate in fiziologia umana, nu este in intregime benefica si are consecinte negative cum ar fi aparitia bolilor degenerative actuale in crestere.
Printre factorii care au fost determinati ca fiind cauzele principale in alterarea microbiomului intestinal se numara:
Alimentatia procesata, toxica, restrictiva, incorecta pentru metabolism
Consumul de medicamente
Ratele de operatii cezariene in crestere
Consumul de antibiotice
Reducerea sau eliminarea alaptatului
Utilizarea de produse de igiena antibacteriene
Lipsa exercitiului fizic
Stres ridicat
Cum putem sa diversificam si sa restabilim echilibrul microbiomului?
In general, persoanele care introduc in alimentatie surse de prebiotice si probiotice (din mancare si suplimente) si consuma o cantitate adecvata de fibre din legume si fructe, cat si alimente fermentate traditional, isi vor imbogati flora intestinala cu bacterii benefice. Deseori, acest lucru insa nu este suficient pentru a restabili echilibrul in sistemul digestiv; multe alte aspecte trebuie luate in considerare printre care: consumul unei alimentatii potrivite tipului metabolic, consumul potrivit de nutrienti din suplimente, echilibrarea biochimica, vindecarea sindromului „leaky gut”, eliminarea patogenilor intestinali, reducerea inflamatiei si a toxicitatii.
Tractul gastrointestinal este principala modalitate prin care organismul elimina deseurile metabolice si substantele chimice periculoase. Dezechilibre la nivel intestinal cum este constipatia cronica, practic otravesc organismul cu bacterii patogene si substante toxice in mod continuu. Asigurarea unei motilitati intestinale corespunzatoare este asadar esentiala. Pentru acest lucru, nu numai echilibrul digestiv trebuie rezolvat, ci si functia fierei si a ficatului, despre care poti citi mai multe in articolul: Sanatate ficatului in trei pasi: element esential pentru detoxifiere si sanatate.
Alte actiuni benefice si importante pentru mentinerea unui microbiom sanatos pe care le poti intreprinde sunt: evitarea interventiilor medicale care provoaca disbioza (dezechilibru in flora intestinala), evitarea alimentelor procesate, a aditivilor alimentari, a pesticidelor, poluarii, evitarea dietelor restrictive pe perioade lungi, a medicamentelor, in special a antibioticelor si a laptelui praf (pentru sugari). Ca si produse de igiena personala si a casei optati pentru cele naturale, pe baza de uleiuri esentiale si evitati produsele conventionale cu substante antimicrobiene sintetice si toxice.
In ceea ce priveste detectarea corecta si precisa a prezentei microorganismelor patogene si a celor benefice, cat si a starii microbiomului intestinal, folosesc in practica mea testul GI Ecologix. Utilizand o tehnologie avansata pentru analiza ADN din materii fecale, ofera un numar impresionant de markeri digestivi, imuni si microbieni; rezultatul poate astfel aduce multe informatii clinice importante, care nu pot fi detectate in alt fel si contribuie la dezvoltarea unui plan targetat de vindecare intestinala. Alte teste de microbiom ofera de asemenea informatii interesante despre diversitatea populatiei microbiene intestinale si printr-o analiza corecta, poate aduce date clinice importante.
Microbiomul populatiilor traditionale: un studiu comparativ
In cel mai mare studiu de acest gen de pana acum, cercetatorii au investigat microbiomul intestinal al oamenilor din sapte populatii etnice diverse din zone izolate din Botswana si Tanzania, in comparatie cu un grup din Statele Unite ale Americii. Descoperirile lor au demonstrat impactul relativ al stilului de viata, geografic si genetic in dezvoltarea microbiomului. Microbiomul nostru – o comunitate complexa de bacterii, ciuperci, paraziti si alte microorganisme din interiorul organismului si de pe acesta, reflecta modul in care traim. Daca traim cu un animal de companie, sau la o ferma de animale sunt sanse mari sa avem populatii microbiene comune cu cele ale animalelor. Tipul alimentatiei noastre are de asemenea o influenta majora asupra microbiomului.
Eforturile anterioare de a examina microorganismele intestinale ale africanilor din mediul rural au comparat de obicei o singura popula?ie africana cu una sau mai multe populatii din tarile industrializate. Aceste studii anterioare au indicat diferentele dintre grupuri; de exemplu, o comparatie a microbiomului intestinal dintre italieni si vanatorii-culegatori Hadza din Tanzania a identificat cateva grupuri de bacterii prezente in Hadza care nu au fost identificate anterior in populatiile occidentale.
In probele din SUA, cercetatorii au identificat la nivel molecular anumite mecanisme implicate in descompunerea poluantilor de mediu, cum ar fi bisfenolul si DDT, insecticid interzis in SUA incepand cu anii 1970.
Tendinta este clara: cu cat alimentatia oamenilor este mai departe de o dieta occidentala, moderna, cu atat este mai mare varietatea microbilor pe care ei tind sa le aiba in intestinele lor. De asemenea, exista specii bacteriene care lipsesc in totalitate in intestinul populatiilor moderne.
Deci, indiferent daca este vorba de oameni din Africa, Papua Noua Guinee sau America de Sud, comunitatile care traiesc un stil de viata traditional au specii microbiene sanatoase si protective, exact acelea care lipesesc in lumea industrializata.
Triburile Hadza din Tanzania sunt vanatori – culegatori, consuma radacini, fructe salbatice si vaneaza animale cu ajutorul arcurilor si a topoarelor, deplasandu-se mult pe jos. Intestinele lor contin comunitati microbiene foarte diferite de tot ce s-a analizat anterior intr-o populatie umana moderna – furnizand, probabil, un instantaneu al microbiomului intestinal uman de dinainte de era agriculturii, cu aproximativ 12.000 ani in urma.
De asemenea, ecosistemul din intestinele noastre se adapteaza nu numai dietei noastre, ci si mediului in care traim.
Pentru a studia diferenta dintre intestinul antic si cel modern, cercetatorii au analizat mostrele de scaun de la 16 italieni din mediul urban si 27 de la populatia Hadza, din ambele sexe. Flora intestinal a italienilor era, in general, ceea ce se asteptau cercetatorii sa vada in dietele occidentale, cu unele influente mediteraneene. Ceea ce au observat insa la probele populatiei Hadza, a fost ca un salt intr-un continent pierdut in timp – o biodiversitate surprinzatoare!
„Mibrobiomul populatiei Hadza are o combinatie complet unica de bacterii in comparatie cu orice populatie occidentala sau cu populatia rurala africana, care a fost supusa esantionului”, a declarat co-autorul studiului, Alyssa Crittenden, antropolog nutritional de la Universitatea din Nevada, Las Vegas.
Multe dintre bacterii sunt specii pe care cercetatorii nu le-au vazut niciodata inainte. Si chiar microbi familiari erau prezenti la nivele neobisnuite in organismul populatiei Hadza. Hadza nu numai ca are” bacterii sanatoase „si nu sufera de bolile de care suferim in societatea moderna, dar au si un numar ridicat de bacterii asociate cu boli, si care in acest caz ofera de fapt protectie!
Imaginea de mai sus arata abundenta si diversitatea microbiomului intestinal la diferite culturi. Populatia Hadza nu are numai cantitati neasteptate de bacterii cunoscute, dar are si multe specii care nu au fost observate pana acum la alte culturi.
Credit foto: Amanda Henry
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resurse:
https://www.sciencedaily.com/releases/2019/01/190122084404.htm
https://www.wired.com/2014/04/hadza-hunter-gatherer-gut-microbiome/
http://www.acnem.org/sites/default/files/pdf/2018/webinar/How%20to%20Diversify%20a%20Dwindling%20Microbiome%20ACNEM%20June%202018%20final.pdf
Lipsa diversit??ii microbiene ?n ecosistemul colonului (Le Chatelier et al., 2013) (Abrahamsson ?i colab., 2014) (Abrahamsson ?i colab.,
2012) (Yurkovetskiy, Pickard, & Chervonsky, 2015)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19898491
