weston price – Metabolic Energy Romania

Articole

Vegetarianism: este pentru tine?

14 iunie 2014/în Alimentatie si nutrienti /de Raluca Schachter

Realitatea este ca vegetarianismul a devenit un subiect serios in ziua de azi. In timp ce multi adopta acest stil de viata din diverse motive, incepand cu digestia proasta si terminand cu iubirea pentru animale, se observa in randul populatiei o crestere alarmanta a efectelor negative generate de dietele vegetariane.

Ce se intampla de fapt? Este vegetarianismul o alegere sanatoasa, dar multi oameni nu stiu sa aplice regulile acesteia in mod corect? Sau vegetarianismul este, din contra, o alegere proasta pentru sanatatea noastra? Ce putem spune despre veganism? Este oare o alegere si mai sanatoasa, sau doar o forma radicala de depravare alimentara, de incercat doar pentru „curajosi” in calatoria lor eterna de „a-nu-ucide-animale”?

Sa analizam insa realitatile.

Animalele: ce putem invata de la ele?

Daca ne uitam la animalele din salbaticie, si luam ca exemplu ursii, observam ca acestia se hranesc in mod foarte diferit in cadrul speciei lor. Ursii polari sunt aproape 100% carnivori, mancand ocazional si ceva alge marine, in timp ce ursul Panda se hraneste numai cu bambus. Cei mai multi dintre ceilalti ursi mananca o varietate de plante si alte animale. Oare de ce nu mananca ursii aceeasi „dieta sanatoasa pentru ursi”?

Pentru acelasi motiv pentru care oamenii nu impartasesc aceeasi dieta vegetariana universal valabila.

Antropologul si cercetatorul de ursi Panda Russell Ciochon observa ca: la fel ca si la gorila vegetariana, la ursul Panda dimensiunea redusa a partii de jos a corpului in raport cu volumul corpului este indicativa pentru o rata metabolica redusa. Aceasta rata metabolica redusa si o viata sedentara au permis ursului Panda sa supravietuiasca cu resurse limitate, asa cum este bambusul.”

Intr-adevar, metabolismul ursului Panda a compensat si s-a adaptat la un volum mare de plante pe care le ingereaza. Pe de alta parte, ursii polari ar muri cu siguranta consumand o dieta de plante si s-au adaptat in schimb la o dieta proteica, pentru a supravietui climatului aspru si rece din gheturile arctice.

Sunt multe astfel de exemple care pot fi gasite in natura. Cei mai multi rechini sunt pradatori si mananca numai proteine si grasimi, dar anumiti rechini isi deschid doar gura sa ingereze plancton microscopic, asa cum fac balenele.

Evident ca speciile de animale nu impartasesc aceeasi biochimie si nu beneficiaza de pe urma acelorasi diete. Sunt diferente uriase chiar in cadrul aceleiasi specii.

Ca oameni, este ridicol sa ne gandim ca suntem toti la fel si avem toti aceeasi biochimie a organsimului si astfel trebuie sa urmam toti aceeasi „dieta sanatoasa” – oricare ar fi aceasta, vegetariana sau omnivora. Din pacate, aceasta teorie este inca larg acceptata in lumea nutritionala, si mai ales in cea alopata.

Acceptarea unui spectru larg al individualitatii biochimice in cadrul aceleasi specii – incluzand desigur oamenii – este acceptarea modului in care a evoluat natura. Cand vorbim despre animale salbatice ni se pare normal si logic ca acestea sa-si aleaga in mod instinctual hrana de care au nevoie, din ceea ce le este disponibil (regional si sezonier). Dar la fel au facut si stramosii nostri pe tot globul, de-a lungul timpului.

Deci, de ce sa credem atunci ca trebuie sa beneficiem toti de pe urma unei singure „diete”?

Esti un inuit vegetarian?

Imagineaza-ti ca esti un inuit. Poti manca pana la 5 kg de carne pe zi, cantitati uriase de grasimi si aproape nici un fel de carbohidrati. Dar esti perfect sanatos. Intrega ta familie este sanatoasa si stramosii tai au fost de asemenea sanatosi. Acestia nu au stiut ce inseamna cancerul sau bolile cardiovasculare. Dar te decizi sa te muti in America de Sud si sa traiesti cu indienii Quechua, care au supravietuit sanatosi de-a lungul timpului consumand o dieta aproape vegetariana. Te casatoresti cu o / un localnic si ai copii.

Deci, in aceasta situatie, cu ce te vei hrani local pentru a-ti mentine sanatatea? Cu ce iti vei hrani copiii? Te vei transforma dintr-un eschimos carnivor intr-un vegetarian local?

Desigur ca acest scenariu este mai putin probabil sa se intample in realitate, dar sper ca ai inteles analogia…

Traim intr-o mare oala genetica. Stramosii nostri vin din diferite parti ale lumii si multi dintre noi avem sange de origini diferite in venele noastre. In 1930 un om de stiinta stralucit – dr Weston Price – a calatorit in jurul lumii cautand populatii indigene neatinse de omul modern si alimentele sale procesate, pentru a studia alimentatia acestora si starea sanatatii lor. Cartea sa, Nutrition and Physical Degeneration este un studiu remarcabil, cunoscut pe plan international.

Dr. Price a descoperit ca dietele tuturor popoarelor indigene erau extrem de variate, fiind dependente de locul geografic, climat si hrana disponibila in mod natural. Aceste populatii indigene care au urmat alimentatia ancestrala a stramosilor lor prezentau o sanatate robusta, dar cei care s-au stramutat sau din alte motive s-au indepartat de la alimentatia lor ancestrala au dezvoltat procese degenerative.

Dr. Price a analizat de asemenea alimentele pe care populatiile indigene le consumau in comparatie cu alimentatia americana a timpurilor sale si a observat ca prima continea cel putin de zece ori mai multe vitamine solubile in grasimi, care proveneau din surse animale precum unt, icre, crustacee, organe, oua si grasimi. A concluzionat ca …

nu existau societati sau triburi vegetariene prea sanatoase. In timp ce a descoperit cateva populatii vegetariene, existau intotdeauna alte triburi in apropiere care consumau carne sau produse de origine animala. De fapt, daca studiezi antropologia culturala, unul din lucrurile pe care le vei descoperi este ca cantitatea de carne consumata de oricare societate a fost determinata nu de convingeri religioase sau legate de sanatate, ci mai degraba de disponibilitatea hranei. Daca ne uitam la dietele aborigenilor din Australia, observam un exemplu clar in acest sens. Aborigenii din interiorul tarii mananca o dieta din aproximativ 75-90% alimente de origine vegetala si 10-25% alimente de origine animala. Aborigenii de pe coasta oceanului, care au acces la peste si animale mai mari cum este cangurul, mananca aproximativ 75% alimente de origine animala si 25% alimente de origine vegetala.

Daca acest aspect este privit din perspectiva istorica pura, dogma curenta in legatura cu consumul de carne si sanatatea cardiovasculara devine suspecta. Oamenii au consumat hrana de origine animala ca o sursa primara in toate partile globului care au iarna. Aceasta include pestele consumat in toate regiunile de langa lacuri si oceane. In general, oamenii au mancat carne si grasimi saturate de origine animala pe parcursul istoriei evolutioniste timp de sute de mii de ani. Daca consumul de carne ar fi fost atat de nesanatos cum se sugereaza, nu am fi supravietuit ca specie atat de mult timp.(Paul Check, Vegetarianism Inside Out)

Ce este cel mai important, din punct de vedere nutritional?

Carnea si legumele sunt ambele grupuri importante de alimente. Dar leguma sau carnea unei persoane poate fi otrava alteia. Aceasta pentru ca suntem foarte diferiti la nivel biochimic, asa cum suntem la nivel de amprente.

Plantele au un rol vital in nutritia umana pentru cele mai multe populatii din prezent, doar ratiile intre acestea si tipul acestora difera mult, in functie de cum s-au adaptat aceste populatii de-a lungul generatiilor la varietatile locale.

Sunt de parere ca oamenii pot supravietui fara fructe si cereale, dar ar fi aproape imposibil pentru cei mai multi dintre noi sa supravietuiasca fara legume. O cantitate suficienta zilnica de legume contribuie la prevenirea multor afectiuni, asa cum sunt bolile cardiovasculare si anumite tipuri de cancer. Legumele sunt bogate in minerale, vitamine, fibre si fitonutrienti. Acestea contin cantitati semnificative de beta caroten, vitamina B5, B6, biotina, vitamina C, folat, vitamina K, luteina, magneziu si potasiu.

In ceea ce priveste consumul de carne, grasimile saturate joaca multe roluri importante in organismul nostru. Acestea ofera integritate peretilor celulari, contribuie la metabolizarea acizilor grasi esentiali de catre organism, intaresc sistemul imunitar, protejeaza ficatul si contribuie la sanatatea osoasa. Plamanii si rinichii nu pot functiona fara grasimi saturate. Carnea rosie este bogata in nutrienti care protejeaza inima si sistemul nervos; acestea includ vitaminele B12 si B6, zinc, fosfor, carnitina si co-enzima Q10. Colesterorul din alimente contribuie la sanatatea peretilor intestinali si la dezvoltarea corespunzatoare a creierului la bebelusi si copii, cat si la sanatatea sistemului nervos. Colesterolul este vital pentru producerea de hormoni, care au o influenta profunda asupra modului in care ne simtim si actionam.

Sunt metabolisme care se nutresc din cantitati mari de carne rosie si grasimi animale si sunt metabolisme care se nutresc din cantitati mai modeste de carne alba si grasimi. Ratiile dintre proteinele animale si grasimi, cat si tipul proteinelor si grasimilor variaza foarte mult de la o persoana la alta, de la o cultura la alta, de la un metabolism la altul.

Singura dieta sanatoasa este cea care respecta cerintele genetice si biochimice unice ale individului. Pentru cei mai multi dintre noi, excluderea oricarei grupe principale de alimente din dieta ar fi o mare greseala, care va fi platita cu pretul sanatatii.

Cerintele noastre nutritionale sunt profund influentate de mediul inconjurator si de stilul de viata pe care il purtam, ambele schimbandu-se dramatic in ultimul secol. Individualitatea biochimica este responsabila pentru faptul ca nutrientii se comporta diferit in metabolisme diferite. William Wolcott, fondatorul Sistemului Healthexcel Metabolic Typing explica:

Grasimile nu te ingrasa. Proteinele nu te ingrasa. Carbohidratii nu te ingrasa. Si nici macar caloriile nu te ingrasa. Dar ce te ingrasa este inabilitatea de a metaboliza in mod eficient sau de a converti in energie carbohidratii, proteinele, grasimile si caloriile.

Mananca alimentele potrivite pentru tipul tau metabolic (metabolism) si ratiile corecte intre macronutrienti (proteine, grasimi, carbohidrati) si vei oferi organismului tau carburantul potrivit pentru a pune in functiune motoarele metabolismului. Stiinta a inceput sa accepte ideea ca modul in care organismul nostru proceseaza hrana se afla in ADN-ul nostru.

Realitatile clinice.

Carnea si grasimile nu-mi vor afecta oare sanatatea cardiovasculara?

Odata cu Revolutia Industriala si uleiurile procesate bogate in omega 6 precum floarea soarelui, porumbul, soia, rapita, care sunt atat de abundente in alimentatia noastra actuala – raportul echilibrat intre acizii grasi omega 6 si omega 3, care a stat la baza genomului uman sute de mii de ani, s-a schimbat in mod dramatic.

In ziua de azi se estimeaza ca mancam doar o zecime din cantitatea de acizi grasi omega 3 necesari pentru o functionare normala. Acesta este unul din motivele pentru care un procent ridicat al populatiei moderne este susceptibila de afectiuni care au la baza nutritia gresita: boli cardiovasculare, cancer, rezistenta la insulina, diabet, obezitate, artrita si alte afectiuni inflamatorii. Eliminarea grasimilor trans ar putea preveni zeci de mii de accidente coronariene in fiecare an!

In anii ’60 doctorii obisnuiau sa ignore o valoare ridicata a colesterolului, atat timp cat nu depasea 300. In ziua de azi, orice se ridica peste 250 (si chiar mai jos de atat) este considerat o problema si este in general recomandat ca oamenii sa reduca consumul de oua sau carne, si astfel sa evite un „exces” de colesterol, pentru a nu creste riscul bolilor cardiovasculare.

Oare comunitatea medicala a avut brusc o epifanie, realizand ca, deodata, colesterolul a devenit un dusman al omenirii? Nu. Industria alimentelor procesate din Statele Unite a initiat miscarea anti-colesterol, condusa in principal de industria uleiurilor procesate, din seminte. Archer Daniels Midland voia sa vanda un ocean de ulei de soia, si a fost initiatorul luptei impotriva colesterolului in mod special si al grasimii saturate in general. Uleiurile de palmier si cocos au fost interzise de la import, consumul de unt a scazut dramatic si toata lumea „stia” ca margarina va salva natiunea!

In trecut, in Romania s-au folosit in mod traditional grasimile saturate de origine animala (untura, unt), uleiul de masline importat (in special din Grecia) si uleiul de floarea soarelui presat la rece. Toate acestea erau calitative, neprocesate, nesupuse abuzurilor industriale care au urmat si consumate intuitiv in cantitatile si raporturile necesare. In ziua de azi insa, si Romania se aliniaza din pacate cu succes la consumul industrial de uleiuri procesate, toxice si ieftine, care au inundat lumea moderna.

Ce a urmat ulterior a fost inventarea statinelor, acompaniate de o schimbare in paradigma in cadrul comuntatii medicale si astfel razboiul impotriva colesterolului si al grasimilor saturate.

Cu toate ca au fost ignorate de liderii de opinie ai lumii medicale, studiile care confirmau grava eroare au continuat sa fie publicate.Studii publicate in??Journal of the American Medical?Association, 1999; 281(15):1387-94) au aratat ca nu exista nici o conexiune intre consumul de oua si riscul bolilor cardiovasculare, nici la femei si nici la barbati. Multe alte astfel de studii au continuat sa apara.

Pentru mai multe informatii pe aceasta tema, consulta si articolele mele precedente:

E timpul demontarii miturilor despre colesterol!

Colesterolul mai presus de cifre: realitati pe care doctorul nu ti le spune.

Pe scurt, in ultimele decenii populatia a experimentat o reducere in consumul de grasimi animale, o crestere a grasimilor hidrogenate vegetale si o crestere dramatica a bolilor cardiovasculare din 1920. Este chiar greu de vazut cum consumul mai scazut de grasimi animale ar fi putut sa asigure sanatatea cardiovasculara.

Consumul de carne nu-mi va creste aciditatea?

Corpul acid – alcalin este unul din cele mai complexe concepte in nutritie. Sunt multi nutritionisti, dieteticieni si doctori, etc., care ne recomanda continuu sa ne „alcalinizam” corpul consumand mai multe alimente de origine vegetala. Dar acest lucru este de fapt o grava eroare clinica si biochimica.

Mediul inconjurator influenteaza biochimia organismului in mod dramatic, pe parcursul a mii de ani, datorita ratei modificarii genetice. De exemplu, eschimosii isi mentin un echilibru optim al pH-ului consumand o alimentatie in proportie de 90% din surse animale, in timp ce hindusii si aborigenii din partea de interior a Australiei isi mentin un echilibru optim al pH-ului consumand in schimb 90% alimente de origine vegetala.

Sanatatea cere ca organismul sa fie capabil sa oscileze fie in starea alcalina, fie in cea acida in functie de situatie.

Renumitul expert in medicina de origine romana, Emanuel Revici a oferit in cei 77 de ani de cercetari mai mult de 120 de descoperiri medicale semnificative si concepte revolutionare.

El a demonstrat ca pH-ul intr-o persoana normala, sanatoasa trebuie sa oscileze de doua ori in decursul a 24 de ore, peste si sub valoarea medie. Valoarea medie pentru urina este 6.2 iar pentru saliva 6.7. Tot el a demonstrat ca un pH blocat intr-un stadiu fie acid, fie alcalin este un semn de patologie si o reactie de aparare a organismului impotriva proceselor degenerative. Mai mult decat atat, cand ne uitam la un rezultat al pH-ului care este ori acid, ori alcalin, nu stim daca acesta reprezinta o problema actuala sau reactia de aparare a organismului impotriva unei probleme. Astfel, cand se incearca schimbarea unui rezultat pH care este acid, intr-unul alcalin, la un pacient care are o tumoare alcalina, se afecteaza in mod dramatic si negativ mecanismul de autoaparare al organismului si acest lucru poate chiar sa accelereze dezvoltarea tumorii. De exemplu, Revici a descoperit ca anumite tumori canceroase prolifereaza intr-un mediu acid, dar altele se dezvolta intr-un mediu alcalin.

Potrivit unui raport din 2013 al Natural News:

Revici a decoperit ca persoanele sanatoase au fluctuatii ritmice zilnice in pH-ul din urina si nivelul de potasiu din sange, pe cand pacientii cu cancer nu prezinta aceste fluctuatii normale, ci dezechilibre de natura acidica sau alcalina. El a investigat posibilitatea reducerii durerilor provocate de cancer ridicand pH-ul pacientilor folosind bicarbonat de sodiu si a functionat.(http://www.cancer.org)

pH-ul este specific unui compartiment al organismului si al fluidului din corp. De aceea, cand facem orice referinta la pH este imperativ sa mentionam unde se efectueaza masuratoarea (urina, sange venos, sange arterial, saliva si chiar organe specifice). De exemplu, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros au toate nivele optime diferite ale pH-ului.

In ultimii 35 de ani sistemul Metabolic Typing a descoperit ca orice aliment poate avea un efect stimulant sau sedativ, acidifiant sau alcalinizant, nu din cauza unei calitati inerente ale alimentului, ci mai degraba din cauza efectului pe care acel aliment il are asupra sistemului de control dominant din organismul respectiv (sistemul parasimpatetic sau sistemul oxidativ).

Reziduul acid sau alcalin rezultat din oxidarea alimentelor joaca un rol foarte limitat si minor in determinarea pH-ului. Mult mai potenta este influenta specifica inhibitorie/ stimulatoare a alimentelor si nutrientilor asupra unui sistem dominant al organismului.

V-ati observat vreodata reactiile dupa consumul unei portocale intre mese? Alimente bogate in potasiu cum este portocola vor genera o stare alcalina si sedativa in anumite metabolisme. Dar in altele, aceeasi cantitate de potasiu sau o portocala va produce o stare acida si o reactie stimulatoare, hiperactiva.

Carnea si grasimile saturate nu produc inflamatii in corp?

Pericolul aici este consumul de uleiuri vegetale procesate si toxice, ridicate in omega6, care stimuleaza cascada acidului arahidonic, producand inflamatie. Afectiunile sunt in mod frecvent cauzate de consumul alimentelor procesate, care contin substante potential toxice si chiar carcinogenice, alimente produse industrial continand ierbicide, pesticide, fungicide si produse de la animale crescute industrial cu steroizi, antibiotice, hrana cu micotoxine (toxine foarte nocive provenite din mucegaiul din cereale) si alti aditivi toxici.

Produsele de origine animala cum sunt ouale, organele si oasele ofera o varietate larga de nutrienti esentiali cum sunt moleculele continand sulf, vitamina B12, calciu, minerale trasoare, vitamine solubile in grasimi, iar profilul acizilor grasi din carnea bio de la animale crescute pe pasune este cert superioara celei conventionale din fermele industriale.

Nutritia inalt calitativa nu numai ca ofera valoare nutritionala care nu poate fi obtinuta din dietele vegetariene, dar sprijina functia ficatului, detoxifierea si vindecarea generala a tesuturilor.

Consideratii spirituale.

Faptul ca viata necesita sacrificiu are profunde ramificatii spirituale. Pentru ca ceva sa traiasca, altceva trebuie sa moara. Si acest lucru ar trebui sa ne ofere o lectie despre cum ne slujim unul pe celalalt, cum sa slujim creatia din jurul nostru si pe Creator. Totul mananca si este mancat la randul lui. Sacrificiul perpetuu al unei fiinte vii creeaza viata pentru cealalta. A vedea acest lucru ca pe o regenerare este o dovada de maturitate, cat si de normalitate. (Joel Salatin -Folks, This Ain’t Normal)

Conectandu-ne din nou la intelepciunea ancestrala si dovezile istorice, vom observa ca spiritualitatea profunda a fost traita si practicata de multe triburi native americane, toate consumatoare de carne in alimentatia lor. La fel se poate spune si despre eschimosi si cele mai multe popoare indigene, mai ales in perioada dinainte de influenta misionarilor crestini.

In timp ce urmarea unei alimentatii native de origine vegetala poate fi de ajutor in accelerarea dezvoltarii spirituale, ignorarea necesitatilor genetice, rasiale, sau etnice pntru proteine animale si grasimi va diminua doar sanatatea si vitalitatea. Acest lucru este evident in antagonie cu dezvoltarea spirituala. Acest lucru devine evident cand luam in considerare faptul ca producerea hormonilor are la baza proteinele animale. Hormonii steroidieni sunt derivati din proteine si colesterol, iar sursele de origine animala sunt cele mai bogate. Acest lucru este foarte important pentru ca hormonii sunt molecule ale emotiei si orice dezechilibru al sanatatii hormonale afecteaza cantitatea si calitatea constiintei noastre.

Din moment ce dezvoltarea spirituala inseamna?constiinta optima si/sau extinsa, si constiinta noastra este dependenta de sanatatea organismului, trebuie sa ne asiguram ca mancam corespunzator.(Paul Check, Vegetarianism Inside Out)

Realitatea clinica este ca multe diete care restrictioneaza carnea nu functioneaza bine pentru multa lume. Simptome cum sunt oboseala si confuzia incep sa apara – de multe ori rezultatul intoxicarii cu cupru.

Anumitor persoane intoxicate cu cupru le diplace complet carnea, avand in schimb pofte de o alimentatie bogata in carbohidrati. Proteinele animale sunt resimtite ca fiind „grele” si cauzeaza discomfort digestiv. Cand consumam proteine se stimuleaza activitatea glandulara, care elibereaza cuprul inmagazinat si cauzeaza simptome. Cu toate acestea insa, ?acesti indivizi au nevoie sa manance proteine, fapt care va determina in final eliminarea simptomelor si imbunatatirea sanatatii.

Deficiente nutritionale comune in dietele vegetariene.

Dietele vegetariene sunt in general ridicate in cupru si scazute in zinc, lucru foarte important tinand cont de faptul ca multe persoane sunt deja intoxicate cu cupru in ziua de azi. Cantitatea de carbohidrati este in general prea ridicata si proteinele prea scazute si de calitate scazuta. Cei mai multi vegetarieni consuma proteine din soia, nuci si seminte, dar si o cantitate mai mica din cereale, dar acestea nu sunt suficiente pentru necesarul zilnic al organismului si nu il nutresc asa cum o fac ouale, carnea si lactatele crude. Aceasta cantitate crescuta de proteine vegetale cauzeaza un nivel scazut de fosfor in analiza firului de par, fapt ce confirma faptul ca acestea nu nutresc organismul suficient.

Acestea sunt de asemenea foarte scazute in amino aciziii bogati in sulf cum sunt taurina, cisteina, carnitina si metionina. Acesti amino acizi sunt esentiali pentru detoxifierea ficatului de metale grele si alte chimicale toxice. Indiferent cat de „curata” este o alimentatie, fara acesti amino acizi organismul nu poate elimina toxinele atat de bine, fapt ce duce la scurtarea longevitatii, in cele mai multe cazuri.

Alte probleme critice sunt nivelul scazut de vitamina D si acizi grasi omega 3, cat si deficienta de vitamine B. Cei mai multi oameni obtin majoritatea vitaminelor B din carne, care sunt surse bogate, impreuna cu ouale.

Care sunt beneficiile dietelor vegetariene?

Dietele vegetariene sunt in general bogate in fibre si contin o cantitate mai mare de legume si fructe proaspete. Sunt de asemenea mai bogate in vitaminele C si E.

Consumul scazut de grasimi si carne rosie (si de asemenea reducerea alimentelor procesate) este un lucru benefic pentru cei cu digestie proasta, alergii alimentare, toxicitate cu fier si alte probleme intestinale. Persoanee care functioneaza ca tipuri carbohidrat sunt cele care se simt in general cel mai bine urmand diete vegetariene.

In mod obisnuit, multi doctori si terapeuti care recomanda dietele vegane sau vegetariene, recomanda de asemenea si alimente bio si eliminarea alimentelor procesate. Acest fapt poate sa rezulte intr-o reducere substantiala in toxine, o imbunatatire a sistemului imunitar si a sistemelor de detoxifiere ale organismului pe perioade scurte. In multe cazuri, beneficiile imediate sunt datorate consumului de hrana neprocesata, non-toxica, mai bogata in enzime (poate chiar pentru prima data!), fapt ce creste vitalitatea si claritatea mentala, eliminand multiple toxine. Realitatea confirma?insa ca acest sentiment de bine este de multe ori de scurta durata.

Sustenabilitate si etica.

Acestea sunt intrebarile pe care ar trebui sa ti le pui, o noua rugaciune inainte de a servi masa. Aceasta mancare imbogateste sau distruge solul? Foloseste doar lumina solara si ploaia, sau necesita consumul de carburant in tot procesul, secatuieste apele si distruge raurile? Ai putea sa mergi pe jos pana la locul unde a fost produsa, sau a venit la tine pe un drum alunecos de petrol? (Lierre Keith, The Vegetarian Myth)

La ferma ecologica Polyface din Virginia, condusa de Joel Salatin (o mecca a hranei produsa sustenabil cum o numeste Lierre Keith), procesul de rotire a multitudinii de animale pe pasune adauga anual 2.54 cm de sol nou fertil, care este enorm! Compara aceasta valoare cu 0.15 cm de sol nou pe care o poate adauga o padure de conifere in 50 de ani!

Cu totii stim in ziua de azi ca productia industriala ne distruge sanatatea si planeta. Daca esti construit in asa fel incat trebuie sa consumi carne, oua si lactate pentru sanatatea ta, atunci consuma variantele bio, produse dupa retete traditionale autentice.

Intotdeauna asculta-ti corpul, pentru ca acesta chiar iti vorbeste! Re-invatarea modului in care trebuie sa interpretam semnalele pe care le transmite corpul zilnic este esential pentru sanatate si supravietuire. Legea naturala va fi intotdeauna deasupra ultimei tehnologii, a stiintei si a dietelor la moda, sau a filosofiilor si credintelor personale. Multi dintre oamenii moderni au uitat ce inseamna intelepciunea ancestrala si nu mai iau in considerare dovezile istorice. Deci este momentul oportun sa mergem inapoi in timp pentru a redobandi cunostinte pretioase, care au ajutat omenirea sa supravietuiasca de-a lungul istoriei, in timp ce tehnologia sa fie utilizata drept „servitor”, iar stiinta drept „consilier”.

Cu siguranta, ACEST lucru ar fi etic!

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

Resurse:

Check, Paul. Vegetarianism Inside Out
http://drlwilson.com/Articles/vegetablediets.htm
http://drlwilson.com/articles/copper_toxicity_syndrome.htm
Hu FB, Stampfer MJ, Rimm EB, Manson JE, Ascherio A, Colditz GA, Rosner BA, Spiegelman D, Speizer FE, Sacks FM, Hennekens CH, Willett WC. A prospective study of egg consumption and risk of cardiovascular disease in men and women. JAMA. 1999 Apr 21;281(15):1387-94.
Price, Weston. Nutrition and Physical Degeneration
Weston A Price Foundation?www.westonaprice.org
The Healthexcel System of Metabolic Typing
Shanahan, Catherine. Deep Nutrition
Salatin, Joel. Folks, This Ain?t Normal
Keith, Lierre. The Vegetarian Myth
McEvoy, ?Michael. Acid & Alkaline Nutrition: Shattering the Myths
McEvoy, Michael. Emanuel Revici, MD: Among the Most Significant Physicians In History
http://en.wikipedia.org/wiki/Panda#Diet
http://www.naturalnews.com/042463_omega-3s_selenium_cancer_prevention.html

Alimentatia bebelusului sanatos (retete incluse).

3 ianuarie 2014/în Alimentatie si nutrienti /de Raluca Schachter

Daca societatea moderna si-ar fi pastrat vechile obiceiuri culinare, tinand cont de intelepciunea ancestrala, care transmite un set de valori si cunostinte testate din generatie in generatie, poate ca acest articol nu si-ar mai fi avut rostul.

Din pacate insa, societatea moderna s-a debarasat de vechile concepte si a imbratisat fara sa stea pe ganduri, cu o repeziciune uimitoare, noile seturi de cunostinte „fabricate” de majoritatea comunitatii medicale conventionale, cu suportul din culise al industriei de alimente procesate si al industriei farmaceutice. Copiii in ziua de azi nu mai au nevoie de alimente nutrient-dense, nu mai au nevoie de alimentele de altadata, cum ar fi grasimile saturate, si organele de animale. Acestea chiar nu mai sunt „la moda”. In ziua de azi, multi pediatri vor recomanda cereale, mar ras, lactate degresate, sau lapte de soia, ca fiind primele alimente pe care trebuie sa le consume un bebelus. Este tragic si daunator sanatatii. Iata de ce:

ALIMENTE DE EXCLUS DIN ALIMENTATIA BEBELUSULUI.

Cereale

Conceptia comuna si total distorsionata este ca cerealele sunt „usoare” pentru un bebelus, iar carnea este „grea”. Lucrurile stau exact pe dos! Bebelusii au o productie limitata de enzime, care este necesara pentru o buna digerare a alimentelor. Abia in jurul varstei de 28 de luni, atunci cand molarii sunt bine dezvoltati, se va produce si enzima amilaza necesara pentru digerarea cerealelor. Deci alimente precum cerealele si produsele de panificatie sunt extrem de greu de digerat pentru un bebelus, si astfel trebuie introduse cat se poate de tarziu in alimentatia copilului.

Alimentele introduse prea devreme pot cauza probleme digestive si pot creste incidenta alergiilor (in special la acele alimente introduse prea devreme.) Sistemul digestiv imatur al copilului permite particule mari de alimente nedigerate sa fie absorbite. Daca aceste particule ajung in circuitul sanguin, sistemul imunitar genereaza un raspuns, care duce la o reactie alergica. La sase luni este varsta tipica cand se pot introduce alimente solide, cu cateva exceptii, cand se pot introduce mai devreme.

Momentul in care cantitatea laptelui va scade din alimentatia copilului pentru a face loc altor alimente este un moment critic in dezvoltarea normala a copilului. Acum isi pot face aparitia deficientele nutritionale, daca copilul nu consuma nutrientii necesari.

Cerealele sunt cele mai nepotrivite alimente in acest sens si contribuie la deficientele de zinc si calciu, cat si la o digestie ineficienta. Mai mult decat atat, daca cerealele nu sunt preparate corect (vezi articolul: Opt pasi catre o alimentatie traditionala, sanatoasa si curata.), atunci acidul fitic care se regaseste in acestea contribuie la carentele de zinc, calciu, fier si magneziu, toate esentiale pentru o dezvoltare sanatoasa a copilului.

Lactate degresate si uleiuri vegetale procesate.

In primul rand, daca ne gandim la „lactate degresate”, acestea se regasesc in lactatele comerciale pasteurizate – pasteurizare care distruge toti nutrientii benefici in lapte, si care provin din productii industriale unde animalele nu sunt hranite si intretinute corespunzator. Productiile de acest gen nu sunt recomandate nimanui, cu atat mai putin unui copil in crestere!

A doua mare problema pe care o prezinta lactatele degresate este data de continutul scazut de grasimi saturate, care sunt vitale pentru un bebelus! Laptele matern contine peste 50% din caloriile sale sub forma de grasime, in cea mai mare parte saturata, fiind astfel alimentul cel mai bogat in colesterol – tocmai pentru a ajuta un bebelus sa dezvolte un creier sanatos (acesta fiind format in mare parte din colesterol!), cat si un sistem digestiv, nervos, osos, si muscular normale.

Margarina, alte imitatii de unt, ulei de floarea soarelui, de porumb, de soia, si alte astfel de uleiuri polinesaturate sunt uleiuri procesate, rafinate, se oxideaza repede si devin rancede chiar inainte de a ajunge pe rafturile magazinelor, contin cantitati mari de omega 6 si nu sunt stabile la temperaturi ridicate! Acest lucru inseamna ca genereaza radicali liberi. Un consum regulat de astfel de uleiuri genereaza inflamatii in corp si o serie vasta de dezechilibre metabolice.

Sucuri.

Sucurile din fructe contin mult prea multe zaharuri simple si pot scade apetitul unui copil pentru alimentele nutritive. In plus, pentru bebelusi de 6-8 luni nu sunt recomandate fructe crude cu continut ridicat de pectina cum sunt merele, perele, piersicile, caisele, ciresele si fructele de padure. Acestea irita sistemul digestiv al bebelusului; pot fi insa consumate gatite, in cantitati mici. Sucurile si fructele citrice trebuie evitate pana la 9 luni pentru ca sunt potential alergenice. Aceeasi recomandare exista si pentru rosii.

Anumite legume.

Legume precum telina, spanac, salata, ridichi, sfecla contin cantitati mai mari de nitrati, care pot fi convertiti in nitriti in stomac; din cauza aceasta se recomanda consumul lor dupa 6-8 luni si dupa 1 an in cazul legumelor cu frunze verzi.

ALIMENTE DE INTRODUS IN ALIMENTATIA BEBELUSULUI.

Realitatea este ca sistemul digestiv imatur al bebelusului este mai pregatit sa produca enzime care sa digere proteine si grasimi animale, decat carbohidrati. Acest lucru explica de ce studiile actuale indica ca alimentele de origine animala sunt o alegere excelenta pentru un bebelus care incepe sa manance solide.

La sase luni

Nutrientii care sunt in cantitate insuficienta, cand scade cantitatea laptelui din dieta bebelusului sunt proteinele, zincul, fierul si vitaminele B. Un aliment care contine cantitati ample din toti acesti nutrienti este carnea. Fierul heme care se regaseste in carne este mult mai bine absorbit decat fierul din sursele vegetale (non-heme). Doua studii recente au examinat nivelul fierului in copiii alaptati, care au consumat carne ulterior. Cu toate ca cercetatorii nu au gasit nici o schimbare masurabila in nivelul de fier la copiii alaptati, care au consumat carne ca prim aliment, nivelul de hemoglobina (celule care contin fier) continute de circuitul sanguin era mai ridicat. Carnea contine si mai mult zinc decat cerealele, ceea ce inseamna ca mai mult zinc este absorbit. Aceste studii confirma practica popoarelor traditionale care ofereau bebelusilor carne – de obicei ficat, ca prim aliment dupa laptele matern.

Carne fiarta la foc mic (sau in slow cooker) si facuta piure in blender va oferi bebelusului o cantitate corespunzatoare de fier, zinc, si proteine, odata cu reducerea cantitatii de lapte. Pate din ficat este de asemenea un aliment foarte nutritiv pentru bebelus, bogat in vitaminele A, D, E, K, B12 si acid folic, cat si minerale precum cupru si fier. Este esential ca atat ficatul cat si carnea sa provina de la animale crescute in sistem traditional, pe pasune, fara hrana toxica si fara hormoni.

In plus, incidenta alergiilor la carne este minimala si mai scazuta decat in cazul celorlalte alimente.

Galbenusul de ou, bogat in colina, colesterol si alte substante nutritive pentru creier poate fi adaugat in dieta bebelusului chiar la 4-6 luni, depinde de cand este acesta pregatit sa accepte alimente solide. Daca apar reactii negative atunci se va incerca din nou peste o luna. Colesterolul este vital pentru insularea nervilor in creier si pentru intregul sistem nervos central. Ajuta in digestia grasimilor prin formarea de acizi biliari si este necesar in productia multor hormoni. Deoarece creierul este atat de dependent de colesterol, este vital in mod special in aceasta perioada cand creierul se dezvolta cu repeziciune. Practica traditionala de a hrani copiul cu galbenus de ou a fost confirmata si de studii stiintifice. In iunie 2002, in publicatia American Journal of Clinical Nutrition s-au comparat efectele nutritionale intre copiii de 6-12 luni care au consumat galbenus de ou ca prim aliment dupa laptele matern si cei care nu au consumat galbenus de ou. Rezultatele au demonstrat ca la copiii care au consumat galbenus de ou, nivelul de fier era mai bun decat la cei care nu au consumat galbenus de ou. Nu a fost observata nici o modificare semnificativa in valorile colesterolului din sange.

Cea mai buna alegere este galbenusul care provine de la gaini crescute in libertate, pe pasune. Gainile care mananca insecte (si/sau au in dieta un aport de seminte de in si peste) fac oua cu un nivel mai ridicat de DHA, foarte important pentru creierul copilului. Albusul insa este recomandat doar dupa un an, deoarece poate cauza reactii alergice.

Fructe care se pot introduce sunt avocado, mango si papaya (in moderatie insa deoarece sunt importate; de preferat sa fie bio). Fructe autohtone cum sunt piersicile, caisele, merele, perele, ciresele si fructele de padure trebuie gatite pentru a diminua pectina care poate irita tractul digestiv. Se poate incerca si o banana coapta facuta piure. Aceasta este un aliment foarte bun pentru bebelusi deoarece contine enzima amilaza care digera carbohidratii.

Ocazional, puteti familiariza copilul si cu alte gusturi date de iaurt sau chefir, facut in casa din lapte crud, bio, de tara (eventual fiert in prealabil, la foc mic).

La opt luni.

In apropierea varstei de opt luni se pot adauga morcovi, cartofi dulci si sfecla rosie. Toate trebuie sa fie bio si gatite (in abur de preferat sau in slow cooker), facute piure si amestecate cu o cantitate considerabila de grasime saturata cum este uleiul de cocos sau untul bio de tara, pentru a facilita digestia. Copilul poate consuma acum si supe creme din legume, tocanite si lactate precum branza de vaci, smantana dulce si budinci din lactate.

La un an.

Cerealele, nucile, alunele si semintele trebuie sa fie ultimele alimente care se dau unui copil mic. Sistemul digestiv al bebelusului nu contine enzimele necesare sa digere cereale si poate cauza alergii; glutenul, de asemenea, nu este recomandat. Dupa varsta de un an se poate incepe ocazional cu cereale si fainuri din cereale care au fost inmuiate si fermentate in prealabil. Cele mai bine digerate sunt cerealele fara gluten, deci orezul integral bio poate constitui o prima cereala in dieta. Acestea trebuie de asemenea fierte bine si amestecate cu alte alimente si grasimi.

Dupa varsta de un an, copilul poate consuma si „unt” din alune si nuci inmuiate si deshidratate; (puse intr-un robot de bucatarie se poate face o pasta sau unt din acestea), legume cu frunze verzi gatite (spanac, kale, swiss chard), salata din legume crude, citrice si oua intregi cu albus.

Retete

Galbenus de ou (4 luni +)

Se fierbe un ou de tara, bio, timp de 3 -4 minute (putin mai mult la altitudini ridicate), si se amesteca doar galbenusul cu un pic de sare nerafinata. Galbenusul trebuie sa fie moale si cald, fara sa curga. La copilul peste sase luni, se poate adauga o cantitate mica de ficat de pui crud, neaparat bio, care a fost inghetat in prealabil timp de 14 zile, sau ficat fiert.

Carne facuta piure (6 luni +)

Carnea se fierbe la foc mic (eventual in slow cooker) pana cand se fragezeste, sau se foloseste carnea din tocanite gatite pentru adulti. Se pune carnea in blender, fara sa fie fierbinte, pana cand se obtine o pasta groasa. Se adauga apoi sucul de la carne sau lapte pentru a forma un lichid mai gros.

Pate din ficat (6 luni +)

Intr-o tigaie se pun aprox. 100 de grame de ficat de pui bio cu supa concentrata de oase sau apa filtrata si se fierbe la foc mic timp de 8-10 minute. Intr-un blender se pune ficatul impreuna cu lichidul si 1-2 lingurite de unt de tara (de la vaci pasunate), un pic de sare nerafinata, pana se obtine consistenta dorita.

Piure de legume (6 luni +)

Se folosesc dovlecei, cartofi dulci, pastarnac, morcovi sau sfecla. Se pot gati la cuptor la foc mic, in abur sau in slow cooker. (Aprox. o ora la 150 de grade la cuptor pentru dovlecel, 20-25 de minute la aburi pentru morcovi si sfecla.) Se adauga unt cand se fac piure in blender. Se pot folosi aceleasi legume pentru meniul de adulti si se pune in blender doar o portie mica pentru copil.

Sos de fructe (6 luni +)

Se poate folosi o combinatie bio de 2 -3 fructe sau unul singur, cum sunt: piersici, mere, nectarine, cirese, pere, fructe de padure. Se taie fructele cuburi si se gatesc la foc mic cam 15 minute, in 200 ml de apa filtrata pentru aprox. 30 de grame de fructe. Se pun in blender pana se obtine o pasta. Nu se adauga zahar sau mirodenii, dar se poate adauga un pic de unt sau smantana dulce.

Budinca (6 luni +)

Se amesteca aprox. 250 ml de lapte crud, lapte de cocos bio*, 250 ml smantana dulce cruda, 6 galbenusuri de ou, 1/2 lingurita de vanilie. Se pune continutul intr-un vas uns cu unt, apoi se pune acest vas in alt recipient cu apa si se tine la cuptor timp de o ora la 150 grade Celsius.

* Nota: laptele de cocos poate fi facut in casa din fulgi de cocos uscati bio si apa filtrata fiarta, care se amesteca in blender (de sticla). Se strecoara si lichidul obtinut este laptele de cocos.

Smoothie (6 luni +)

Se amesteca aprox. 250 de grame de iaurt din lapte integral cu 1/2 banana sau 100 de grame de fructe facute piure, un galbenus de ou crud, bio (de la gaini sanatoase, crescute pe pasune).

Pate de peste cu cocos (8 luni +)

Se amesteca cam 200-250 de grame de peste (salbatic, din categoria celor mai putin contaminati cu mercur) gatit cu un varf de sare nerafinata, un varf de lingurita de suc de lamaie, si 100-200 de grame de lapte de cocos bio intr-un blender sau robot de bucutarie.

Terci de cereale (1 an+)

Se amesteca 1oo-150 de grame de faina bio de hrisca, spelta, kamut, orz, ovaz sau secara cu 250 ml de apa filtrata calda si 2 linguri de iaurt, kefir sau lapte batut. Se amesteca bine. Se acopera si se lasa la temperatura camerei timp de 12 – 24 de ore. Apoi se fierbe compozitia, amestecand frecvent. Se adauga un varf de sare nerafinata si se fierbe la foc mic timp de 10 minute. Cand este gata si nu mai este fierbinte, se adauga smantana dulce sau unt si optional, o cantitate mica de miere cruda bio sau alt indulcitor natural.

Mousse de somon si orez (1 an+)

Se incalzeste 250 de ml de supa de pui si se adauga 30 de grame de orez bio integral, care a fost lasat la inmuiat peste nopate in prealabil. Se fierbe acoperit la foc mic timp de 30 de minute. Cand este aproape gata, se adauga o bucata mica de somon salbatic peste orez, se acopera si se gateste timp de 10 minute sau pana cand este complet fiert. Cand compozitia nu mai este fierbinte se amesteca in blender sau in robotul de bucatarie, adaugand un praf de sare nerafinata. Se pot servi cu un piure de legume.

Unt de nuci (1 an +)

Se sparg nucile si se pune miezul la inmuiat peste noapte in apa filtrata cu putina sare nerafinata. A doua zi se scurg bine si se pun la deshidratat in deshidrator sau in cuptor la temperatura cea mai mica posibila. Apoi se combina nucile cu o cantitate mica de miere cruda bio si /sau sare nerafinata si ulei de cocos nerafinat, bio. Se amesteca in blender sau robot de bucatarie pana se obtine o pasta.

Dupa varsta de 1 -2 ani, este recomandat ca meniurile pentru copil sa nu difere prea mult de meniurile adultilor, atata timp cat acestea sunt sanatoase si neprocesate. Alimentele care nu se pot mesteca inca bine se pot pune in blender.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

Resurse:

Engelmann M. D., Davidsson L., Sanstrom B., Walczyk T., Hurrell R. F., Michaelsen K. F. The influence of meat on nonheme iron absorption in infants. Pediatr. Res. 1998a;43:768-7
Makrides, M. et al. A randomized controlled clinical trial of increased dietary iron in breast-fed infants.J Pediatr1998; 133(4): 559-62.
Engelmann, M. et al. Meat intake and iron status in late infancy: an intervention study, J Pediatric Gastroenterol Nutr1998; 26(1): 26-33
Jalla S., Steirn M. E., Miller L. V., Krebs N. F. Comparison of zinc absorption from beef vs iron fortified rice cereal in breastfed infants.FASEB J1998;12:A346(abs.)
Krebs, N. Research in Progress. Beef as a first weaning food.?Food and Nutrition News?1998; 70(2):5
Krebs, Nancy. Dietary Zinc and Iron Sources, Physical Growth and Cognitive Development of Breastfed Infants. Journal of Nutrition. 2000;130:358S-360S.
Fallon, Sally. Nourishing Traditions.
Allbritton, Jen. Nourishing a Growing Baby

Dieta Metabolic Typing: singura „dieta” de care vei avea vreodata nevoie.

20 mai 2013/în Alimentatie si nutrienti /de Raluca Schachter

Dieta Metabolic Typing nu este de fapt o „dieta”, ci un program nutritional foarte individualizat pentru o sanatate optima. Majoritatea dietelor impun anumite extreme care nu sunt necesare pentru organismul nostru, si pot fi chiar periculoase. Extrem in acest context inseamna a scoate complet sau aproape complet din dieta un anumit grup principal de alimente: proteine, carbohidrati sau grasimi.

Pornind de aici, tot felul de diete si-au facut aparitia: sarace in grasimi, sarace in carbohidrati, bogate in proteine, sarace in proteine…Paleo, GAPS, vegane, si multe altele…sunt in jur de 80 si ceva de astfel de „diete” pe piata la ora actuala…Crezi ca sunt potrivite tuturor metabolismelor? Crezi ca sunt potrivite pentru tine? Vei afla prin incercari?

Sa ne imaginam ca un eschimos va incepe sa manance o dieta bazata pe carbohidrati, fara proteine si grasimi de origine animala, care in mod traditional i-au asigurat traiul de-a lungul timpului…Sau sa ne imaginam ca un indian care a consumat in mod traditional o dieta bogata in carbohidrati si saraca in proteine de origine animala, va incepe sa consume o dieta gen „paleo”, bogata in proteine si grasimi. Ce credeti ca se va intampla in aceste cazuri? Cu siguranta un dezastru, din punct de vedere al sanatatii…

Realitatea trista din prezent este ca oamenii disperati sa se insanatoseasca ajung intr-un punct in care sunt dispusi sa incerce orice le iese in cale pentru a se simti mai bine. Chiar daca acest lucru inseamna a bea zilnic sucuri verzi din „ierburi”, incercand sa-si pastreze calmul in timp ce se lupta cu foamea si…flatulenta! Chiar daca acest lucru inseamna sa renunte la toti carbohidratii si sa consume cantitati uriase de proteine si grasimi, pana cand functia glandei tiroide se prabuseste complet. Astfel de exemple sunt din nefericire nenumarate.

Metabolic Typing este un protocol complex de SANATATE, care are origini in medicina traditionala chineza si Ayurveda, combinat cu noi tehnologii si stiinte nutritionale disponibile in prezent. Acest protocol determina alimentatia corecta, unica, pentru TINE si metabolismul tau; care poate pune accentul pe o cantitate mai crescuta de proteine, grasimi sau carbohidrati. Nu este menita sa te tortureze printr-o dieta care te priveaza de acei nutrienti de care ai de fapt nevoie sa supravietuiesti, si sa-ti mentii o sanatate optima! Iti pune la dispozitie acei nutrienti. Una din cele mai frecvente afirmatii ale persoanelor care au urmat Metabolic Typing este:

Acest plan nutritional contine exact acele alimente pe care am vrut si am simtit mereu nevoia sa le consum! (si vorbim aici numai de alimente ne-procesate, ne-industrializate)

Metabolic Typing ne invata cunostinte esentiale despre cum functioneaza organismul nostru, cum sa interpretam semnalale pe care acesta le transmite in fiecare zi, cum sa ajustam ratiile de proteine, carbohidrati si grasimi pentru a dobandi o energie maxima, si cum sa alegem cea mai pura, curata si potrivita hrana pentru noi insine. Ne invata cum sa re-dobandim acea legatura pierduta cu Natura si pamantul si cum sa descoperim cele mai eficiente cai de a ne pastra sanatatea fizica si mentala.

Metabolic Typing ne echilibreaza biochimia organismului in timp ce ne ajuta sa dobandim de asemenea un echilibru in viata noastra si in noi insine. Nu este inca o alta dieta tip „masura universala”, care sa se potriveasca ca un sablon fiecaruia si nu este nici „tratament”. Nu este o abordare orientata catre boala si simptome. Este o abordare orientata catre individ si unicitatea acestuia. Acest concept este menit sa asigure un nivel optim de sanatate si sa o „cladeasca” in mod sistematic, indiferent de simptomele negative existente. Este un valoros „know-how”, un stil de viata pe care il poti invata pentru tine si transmite apoi generatiei viitoare.

De ce avem nevoie de Metabolic Typing in prezent?

Sute si mii de ani in urma, oamenii nu se deplasau geografic la modul in care o fac in ziua de azi. Si nici nu existau prea multe casatorii interrasiale. Oamenii din trecut consumau hrana locala, neprocesata, in forma pura. Aceeasi hrana pe care stramosii lor au consumat-o generatii intregi in urma. Acestia nu sufereau de bolile si disfunctiile complexe de care oamenii din societatea moderna sufera in ziua de azi. Evident ca in acea perioada redobandirea sanatatii nu era prea complicata iar alimentatia era bine determinata la fiecare popor.

In prezent insa traim o viata foarte complicata, in mare parte in mediul urban, incarcata pana la refuz de alimente procesate si compusi chimici, alimente fabricate in laborator, cantitati enorme de stresori si poluanti si suntem astfel predispusi la un numar variat de disfunctii si dezechilibre ascunse, care nu sunt usor de detectat si eradicat doar cu cateva alimente sanatoase.

Probabil traim si in alta tara decat cea in care ne-am nascut. Si astfel culturile sunt mixte in cadrul unei familii. Poate nici nu mai stim exact care este alimentatia cea mai potrivita pentru noi in acest moment, tinand cont de realitatea inconjuratoare…Putem spune ca traim cu adevarat intr-un mare „cazan” in care se amesteca diverse si variate gene, din diferite parti ale globului…

In ziua de azi avem nevoie de Metabolic Typing. Avem nevoie de o metodologie clinica complexa, sistematica, eficienta care sa ne ajute sa ne re-descoperim originile: de unde venim si de ce anume are corpul nostru nevoie pentru a se simti fantastic? Cum functioneaza organismul nostru in ziua de azi, in urma tuturor factorilor la care a fost supus pe parcursul vietii? Ce material genetic ne-a fost transmis si cum ne afecteaza acesta? Si in final, ce ratii si ce fel de alimente trebuie sa alegem pentru NOI?

Mi-as dori sa pot spune ca tot ce avem nevoie este o alimentatie locala, ecologica si aer curat. Din pacate, chiar daca aceste lucruri sunt esentiale, nu mai sunt suficiente in prezent. Majoritatea dintre noi are nevoie de o metodologie in acest sens, ca cea oferita de Sistemul Healthexcel de Metabolic Typing, pentru a asigura reversul afectiunilor pe termen lung si a pune bazele unei alimentatii reale.

Cu toate ca acest sistem este rezultatul unor 35 de ani de studiu intens si complex in domeniul individualitatii metabolice, aflarea tipului metabolic al unei persoane este un lucru ?usor de realizat acum si marcheaza primul pas in calatoria spre o viata mai buna si mai sanatoasa.

De ce este Metabolic Typing mai sanatos decat alte diete?

In primul rand, multe persoane aleg sa urmeze o dieta din credinte personale, la recomandarea unui prieten sau a unei „celebritati” sau in urma unei emisiuni TV…Dar acest lucru nu inseamna ca va functiona pentru metabolismul respectivei persoane. Daca aceasta „dieta” nu indeplineste cerintele unice de ordin nutritional si genetic ale individului, atunci se afla mai mult ca sigur pe calea esecului.

A trece de la o dieta la alta pe parcursul vietii, fortand astfel organismul sa ingereze cantitati mari de grasimi cand de fapt ar avea nevoie poate de mai multe legume, sau a-l priva de carne cand in realitate ar avea nevoie de aceasta in fiecarezi pentru a-si mentine sanatatea, este ca si cum ai juca ruleta ruseasca cu propria sanatate.

Sunt din pacate foarte multe povestiri triste ale persoanelor care au fost grav afectate de anumite diete si credinte personale la care nu au vrut sa renunte, ajungand pana in punctul in care afectiunile dezvoltate in urma acestora au devenit ireversibile. Lierre Keith, autoarea cartii „Mitul Vegetarian” mentioneaza:

O dieta vegetariana- in mod special in varianta cu grasimi reduse si cea vegana – nu asigura nutritia suficienta pentru mentinerea si regenerarea pe termen lung a corpului uman.

In mod cert te va distruge. Eu stiu. Dupa doi ani de veganism sanatatea mea s-a deteriorat si a cazut in mod catastrofal. M-am imbolnavit de o afectiune degenerativa a articulatiilor pe care o voi avea tot restul vietii. (…). Dupa sase saptamani de veganism am avut prima experienta de hipoglicemie. (…). Pielea mi se uscase atat de mult incat mi se decojea, iar iarna aveam mancarimi puternice care ma tineau treaza noaptea. La 24 de ani am facut gastropareza, care, din nou, nu a fost diagnosticata sau tratata decat cand am implinit 38 de ani si am gasit un doctor care lucra cu ex-vegani.

Dr Weston Price a studiat 14 culturi izolate din lume, in faimoasa sa calatorie din 1930 si a determinat ca dietele acestora variau foarte mult intre ele. Dar ca alimentele foarte bogate in nutrienti si in vitaminele solubile in grasimi A, D si K erau de fapt comune in majoritatea dietelor. Acestea erau foarte pretuite de aceste culturi datorita intelepciunii lor ancestrale, stiind ca doar acesti nutrienti puteau oferi o imunitate crescuta la boli, fertilitate si copii sanatosi.

Desigur ca exista culturi care supravietuiesc cu diete vegetariene sau aproape vegetariene si sunt mai sanatoase decat multe alte persoane care consuma alimente moderne ultra-procesate. Dar examinand culturile vegetariene, dr. Price a observat ca acestea prezentau totusi mai multe semne de degenerare decat culturile care urmau diete omnivore.

De aceea „a alege” sa fii vegetarian sau a alege orice alt fel de dieta prin care iti negi si ignori propriile cerinte de ordin genetic si nutritional te va costa in final sanatatea. Retine, TU esti unic la nivel biochimic asa cum esti la nivel de amprente. Dieta ta trebuie sa fie de asemenea unica.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

Resurse:

The Healthexcel System of Metabolic Typing?

Wolcott, William. The Metabolic Typing? Diet

Price, Weston. Nutrition And Physical Degeneration