Articole

Oua si carne de la pasari hranite cu SOIA: de ce sunt nocive?

soia

Odata cu educatia consumatorului in ceea ce priveste hrana naturala si cum trebuie preparata aceasta, cat si de unde trebuie procurata, cunostintele legate de dieta animalelor sunt la fel de importante ca si cele legate de dieta oamenilor.

Cuvinte care au inceput sa descrie hrana care nu provine din supermarket se limiteaza la „natural”, „de tara”, „fara conservanti” , „traditional” si „ecologic”. Cu toate ca doar ultima se refera concret la practici sanatoase de crestere a animalelor si implica anumite certificate care sa ateste acest lucru, nu exista nici o informatie suplimentara pentru consumator referitoare la un aspect esential: „Ce mananca animalele?” Chiar daca provin „de la tara” sau sunt „ecologice” nu inseamna ca si alimentatia lor este cea pe care ne-o dorim pentru sanatatea noastra. Multi producatori sustin cu inversunare ca fara soia, pentru aportul de proteine, nu este posibil sa cresti si sa comercializezi gaini de oua si carne. In realitate, acesti producatori va mint in fata sau sunt complet dezinformati.

 

Ce optiuni de hrana au animalele?

In Statele Unite productia de porumb si soia sunt explozive si intens utilizate in alimentatia animalelor si oamenilor si promovate ca fiind un lucru sanatos. Interesele marilor corporatii si goana dupa profit rapid isi spun aici cuvantul. Din punct de vedere al mediului inconjurator, este un dezastru, soia fiind cultura cea mai distrugatoare din lume. Aproape 20% din padurea Amazonului a fost defrisata pentru a planta soia modificata genetic. Aceasta a fost creata pentru a nu fi distrusa de pesticidele si ierbicidele toxice. Aceste toxine distrug insa biologia solului. In trecut soia se cultiva numai pentru compost, dar astazi predomina in alimentatia animalelor si oamenilor.

Sunt multi producatori ecologici atat peste hotare cat si in tara care nu utilizeaza furajele din productia industriala, pline de amestecuri dubioase, pesticide, aditivi, antibiotice, melamina si arsenic. Folosesc in schimb amestecuri de porumb si soia ecologice sau doar boabe de porumb si soia conventionale, fara amestecuri. Daca nu sunt ecologice, problema se dubleaza din cauza predominantei de porumb si soia modificate genetic. Alimentele modificate genetic au un efect devastator atat pentru sanatatea oamenilor, cat si a animalelor. Aceste alimente nu sunt recunoscute de celule si depozitate ca material toxic in corp; probleme de imunitate, digestive si in final cancer sunt cele care au fost strans corelate cu consumul acestor alimente.

O concluzie surprinzatoare a fost oferita in urma unui studiu privind gainile hranite conventional versus gainile hranite ecologic.?Se pare ca cele hranite ecologic au dezvoltat un proces diferit de exprimare a genelor in intestinele lor, fata de cele care au primit hrana conventionala.

Oamenii de stiinta au fost surprinsi sa descopere ca diferente simple in metodele de cultivare a hranei pot avea un rezultat extrem de drastic in ceea ce priveste modul in care gainile o proceseaza si felul cum exprima acest lucru in genele lor. Doctorul Astrid de Greeff a ajuns sa descopere ca 49 de gene se regleaza diferit in animalele care sunt hranite ecologic.

Si totusi, care este problema cu soia, ca aliment pentru pasari?

1.Cantitate foarte ridicata de acizi grasi nesaturati si raport omega 6:3 disproportionat de 8:1

Acizii grasi nesaturati sunt cele mai fragile lipide existente. La temperaturi inalte, presiune sau in urma macinarii boabelor de soia, acizii grasi nesaturati (omega 3 si 6) sunt supusi peroxidarii rapide. Efectele nocive ale peroxidarii grasimilor asupra sanatatii sunt foarte documentate in literatura de specialitate ca fiind cauza primara in formarea de radicali liberi, imbatranirea celulara si reactii inflamatorii.

Un numar mare de studii au demonstrat efectul nociv al dietelor bogate in grasimi nesaturate din surse vegetale in detrimentul grasimilor mononesaturate si saturate. Dr. Ray Peat a studiat extensiv acest aspect si ofera 37 de citatii din literatura de specialitate care confirma efectele nocive ale acizilor grasi nesaturati. Printre acestea se numara slabirea sistemului imunitar in moduri similare cu slabirea acestuia prin radiatie, dezechilibre hormonale, cancer, imbatranire si infectii virale.?

Soia contine aproximativ 8.7 grame de acizi grasi nesaturati in 80 de grame de soia, cu 7.68 grame de omega 6 si 1.0 gram de omega 3. Continutul de acizi grasi saturati este 2.3 grame in 80 de grame. Acest lucru face ca soia sa fie o planta care contine in mare parte lipide nesaturate si un raport foarte disproportionat intre omega 3 si 6. Multi cercetatori au convingerea in prezent ca un raport omega 6:3 mai mare de 4:1 este un factor major in dezvoltarea conditiilor pro-inflamatorii si a bolilor degenerative prevalente in sociatatea moderna.

Este important de mentionat ca macinarea boabelor de soia pentru a produce faina pentru animale va rupe rapid catenele duble moleculare bogate in electroni generand oxidarea acizilor grasi nesaturati. Rezultatul? Un aliment ranced pentru animale. Nici o cantitate oricat de mare de vitamina E adaugata ulterior la hrana nu va avea vreun efect asupra procesului de oxidare indusa a fainii de soia.

 

2.Continut mare de „anti-nutrienti”: acid fitic si inhibitori ai tripsinei.

Acidul fitic este bine documentat si studiat, fiind cunoscut pentru blocarea absorbtiei mineralelor: calciu, magneziu, cupru, zinc si fier. De asemenea, acidul fitic inhiba enzime necesare la digestia hranei, inclusiv pepsina necesara la digestia proteinelor si amilaza necesara la digestia amidonului. Tripsina, necesara la digestia proteinelor in intestinul subtire este de asemenea inhibata de acidul fitic. Soia contine cea mai mare concentratie de acid fitic dintre toate plantele.

Cu toate ca soia are un continut mare de amino acizi pentru o planta, compusii anti-tripsina care se regasesc in soia pot inhiba utilizarea multor alti amino acizi prezenti. Studiile efectuate pe pesti au aratat ca absorbtia proteinei s-a imbunatatit considerabil cand a fost eliminata tripsina din soia.

Incalzirea soiei va distruge mult din compusii anti-tripsina, dar vor genera si lipide nesaturate rancede si toxice. Hmm..putem oare schimba un rau cu altul?

 

3.Continut ridicat de goitrogeni si fitoestrogeni.

Soia contine substante numite goitrogeni care suprima functia tiroidei. Fitoestrogenii din soia au fost corelati cu o rata mare de crestere la gaini. Aditional, estrogenul este potential carcinogenic. In 1992 serviciile de sanatate elvetiene au estimat ca 100 de grame de proteina de soia ofera echivalentul estrogenic al pilulei contraceptive. Multe persoane, in special femeile sufera in prezent de o dominanta de estrogen care dezechilibreaza sistemul endocrin.

Fermentarea soiei este o metoda eficienta de a reduce anti-nutrientii regasiti in aceasta planta. Pentru consumul uman, cantitati mici de soia fermentata bio cum se regaseste in gastronomia asiatica traditionala: miso, natto, tempeh, shoyu si tamari nu vor creea problemele mentionate. Cu toate acestea insa, in cazul hranirii animalelor exista in continuare un nivel crescut de grasimi nesaturate si instabile la procesare.

 

Posibile semne ale unor oua de calitate inferioara.

Coaja oualelor poate fi lipsita de fermitate si grosime in cazul gainilor hranite cu soia. Acest lucru se datoreaza unui continut de calciu scazut determinat de acidul fitic in actiune.

Una din functiile esentiale ale colesterolului este ca mareste integritatea membranei celulei; ii ofera stabilitatea si duritatea necesare. Ouale de la gainile hranite cu soia si astfel lipsite de o cantitate necesara de colesterol, pot prezenta un albus care se separa cu mare usurinta de galbenus.

 

In ciuda dogmei initiate de mari industrii in goana dupa profit si protejarea propriilor interese, dietele bogate in grasimi saturate sunt benefice si sanatoase fiind consumate de-a lungul istoriei omenirii, in timp ce grasimile nesaturate din surse vegetale au existat in dieta umana si a animalelor de doar aproximativ 100 de ani. Promovarea acestor uleiuri si grasimi nesaturate este in mare parte sustinuta de subventii agricole si cercetare stiintifica superficiala.

Fundatia Weston A. Price, recunoscuta pe plan international, depune eforturi sustinute pentru sprijinul fermierilor sustenabili, traditionali si ecologici, pretutindeni in lume. Aceasta organizatie recomanda fermierilor sa elimine soia din dieta gainilor si sa o inlocuiasca cu surse de proteina din: zer crud, lapte fermentat, insecte, viermi si larve.?

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

 

Resurse:

Peat, Ray.Unsaturated Vegetable Oils: Toxic

The importance of the ratio of omega-6/omega-3 essential fatty acids.

Nagel, Ramiel. Living with phytic acid

Tenant, Jerry. Soy is poisonous.

Myths and Truths about Soy. The Weston A. Price Foundation?

Huff, Ethan. Organic Chickens are Genetically Different

Effects of feeding soybean meal with varying trypsin inhibitor activities on growth of fingerling channel catfish

Sikkema, Albert. Organic feed influences gene expression in chickens

Cerealele in alimentatie: tot ce trebuie sa stii.

cerealele in alimentatie

Cerealele in alimentatie sunt un subiect mult discutat in lumea sanatatii si nutritiei de astazi. Oamenii nu pot intelege cum un aliment pe care familiile lor l-au consumat de atat de mult timp a devenit brusc un aliment „rau”.

Realitatea este ca problemele precum sensibilitatea la gluten, obezitatea si boala celiaca sunt in crestere si legate in mod direct de consumul de cereale, in special de cerealele procesate. Sensibilitatile au devenit atat de severe la unele persoane incat acestea nici nu pot tolera sapunul care contine gluten.

Toate tipurile de diete bogate in proteine si fara cereale care nu recomanda consumul de cereale se bazeaza pe diferite teorii ale sanatatii, una fiind aceea conform careia cerealele sunt un aliment destul de nou si sistemul nostru digestiv nu este suficient de evoluat, astfel incat sa le poata procesa, si de aici si toate celelalte probleme de sanatate

Pe de alta parte, cei care cred in dietele bogate in carbohidrati argumenteaza ca o alimentatie saraca in carbohidrati poate afecta numarul de hormoni, in special in ceea ce priveste tiroida, asa ca cel mai bine este sa se evite un astfel de regim alimentar.

Iar potrivit USDA, cerealele ar trebui sa constituie un sector important din dieta noastra sub forma painii, orezului si a pastelor. Aceasta idee nu are insa in spate nici o teorie nutritionala, ci doar oportunitatea de a face profit pentru o industrie gigantica de alimente procesate.

Cerealele sau semintele sunt pline de fitati si oxalati toxici, inhibitori alfa-amaliaza si tripsina, dar si perturbatori endocrini. Unii spun ca daca aceste substante se germineaza atunci le putem manca fara efecte secundare, iar altii spun ca nu conteaza forma, deoarece acestea pot afecta oricum sistemul digestiv si sanatatea generala.

Esti derutat si obosit? Asadar, in ce consta adevarul? Ei bine, adevarul se afla in antropologie si genetica.

Cerealele in jurul lumii.

Pentru a intelege de ce au nevoie oamenii din punct de vedere nutritional, atunci trebuie sa analizam mediul in care s-a produs dezvoltarea noastra. Daca ne gandim la propria noastra mostenire genetica, stramosii nostri romani au consumat cantitati considerabile de mei si grau, timp de cateva mii de ani, pastrand in continuare o caracteristica importanta a longevitatii crescute si o sanatate robusta, la fel ca toate celelalte culturi antice.

Corpul uman a fost dezvoltat prin intermediul reactiilor noastre fizice si culturale determinate de mediul inconjurator. Daca ne referim la legi stiintifice si teorii ale stiintei antropologice bine-stabilite, singura concluzie la intrebarea nutritiei umane este aceea ca exista mult prea multa diversitate genetica a speciilor umane pentru a argumenta in mod logic pentru un plan de nutritie general valabil, care va face sanatoasa fiecare persoana care urmeaza acest tip de alimentatie.

Doctorul Weston A . Price a detaliat studiile sale realizate asupra a 14 culturi indigene din intreaga lume.?Ceea ce a descoperit de-a lungul intregii planete au fost populatii extrem de sanatoase, fara nici un fel de incidenta a unor boli degenerative. Aceste popoare au mancat alimente naturale mediului in care s-au nascut, iar sursele de alimente au variat considerabil printre culturi.

Insa, Price a mai descoperit si ca imediat ce oamenii au adoptat alimente moderne, acestia au inceput sa arate semne de dezvoltare deficienta si totodata cariile dentare au inceput sa creasca brusc in cazul populatiilor native expuse.

Peste 30 de ani de cercetare si studii clinice in ceea ce priveste individualitatea metabolica ne-a ajutat sa intelegem astazi ca daca genele noastre sunt ca cele ale indigenilor elvetieni, atunci cerealele nu sunt rele pentru noi si putem ramane sanatosi consumandu-le. Dar daca avem gene ca inuitii, atunci carnea rosie si grasimile saturate nu vor contribui la cancer si afec?iuni cardiace, ci vor ajuta la prevenirea acestor boli.

Analizand lucrurile si mai departe, e posibil sa ne simtim groaznic daca adoptam o alimentate bogata in carbohidrati, chiar daca sunt alimente organice, integrale si naturale, si putem dezvolta cancer, diabet sau artrita daca abordam acest regim alimentar.

Insa si teoria inversa e adevarata. Daca ai gene precum tribul Quechuas care au mentinut indelungi perioade de timp o dieta bogata in carbohidrati, 80% constand in cartofi, grau, porumb, orz, quinoa, iar apoi renunti la acestea si mananci ca inuitii (carne si grasimi), acest lucru poate fi de asemenea devastator pentru sanatate.

Dupa cum vedeti, o cereala nu se potriveste tuturor! Lumea se schimba in mod constant si organismele trebuie sa concureze pentru obtinerea resurselor limitate astfel incat sa poata supravietui.

Acestea au tendinta de a se schimba incet de la o generatie la alta si indivizii unei specii care sunt mai capabili sa gaseasca resurse si sa aiba mai mult succes in ceea ce priveste? reproducerea au mai multe sanse sa transmita genele lor si viitoarelor generatii.

Toate culturile indigene prospera pe baza alimentelor integrale, naturale si locale. Dar, alimentele integrale care erau disponibile in mod natural pentru culturile diferite erau deosebite una de cealalta deoarece erau determinate de locatia geografica si clima.

Acestea sunt diferentele care au dat nastere la deosebirile intre cerin?ele genetice nutritionale, individualitati biochimice/metabolice sau la ceea ce am clasificat ca si tipuri metabolice.

Aliment bun sau rau? Nu exista asa ceva!

Din perspectiva „metabolic typing” (tipologiei metabolice), stim ca atunci cand vine vorba despre alimente organice, naturale, integrale, nu exista un produs bun si nici unul rau, cu exceptia termenilor individualitatii metabolice a fiecarei persoane.

Metabolic Typing reprezinta aplicatia clinica a ceea ce Weston Price a descoperit in calatoriile sale catre culturile indigene. Ceea ce „metabolic typing” dezvaluie este ca acele concepte de bun, rau, corect si gresit sunt relative si trebuie definite potrivit individualitatii metabolice a fiecarei persoane in parte.

Toata lumea are nevoie de proteine, grasimi si carbohidrati, dar tipurile de proteine, grasimi si carbohidrati care vor fi benefice pentru o persoana, cat si a ratiile de macronutrienti care trebuie consumati la fiecare masa si gustare, au la baza genele noastre si sunt exprimate clinic ca si „tipul metabolic functional”.

Pentru a obtine satietate, pentru a elimina poftele dulci, pentru a rezolva problemele de sanatate,?unele tipuri metabolice au nevoie de cereale in alimentatia lor.

Exista multi oameni de stiinta si experti in sanatate care sustin ca cerealele sunt pur si simplu ?rele?. Dar aceste tipuri de descoperiri se bazeaza pe cercetare care nu este cu nimic mai diferit? decat cercetarea care sustine ca cei care consuma carne au un risc mai mare de dezvoltare a cancerului sau ca gr?simile saturate determina aparitia bolilor cardiace. Poate se aplica in laborator, pe un anumit segment de populatie, dar in mod clar?acest lucru nu se aplica realitatii clinice, si nu se aplica tuturor!

 

Cerealele unei persoane sunt otrava alteia.

Intr-o era in care efectiv traim intr-o oala de topire genetica, in care diferite culturi se coaguleaza, conceptul individualitatii sau variatiei metabolice devine mai important ca oricand.

Doctorul Roger Williams care a studiat intensiv individualitatea biochimica, a aratat ca oamenii, desi foarte asemanatori in ceea ce priveste perspectiva generala a geneticii, sunt de fapt extrem de diferiti la nivel de individ. Acesta a studiat diferentele intre anatomia interna a oamenilor, tiparele lor enzimatice, variatiile endocrine si cele ale vitaminelor/mineralelor din sange. Doctorul Williams a descoperit variatii considerabile de la o persoana la alta, adesea cu peste o suta de diferente mai mult pentru compusii pe care ii testa.

Luand cerealele ca un exemplu, in metabolismele in care sistemul nervos autonom este dominant, cerealele au un efect usor. Acestea nici nu stimuleaza, nici nu inhiba puternic sistemul simpatic sau pe cel parasimpatic, spre deosebire de legume, de exemplu, care datorita continutului lor mare de potasiu si carbohidrati?stimuleaza sistemul parasimpatic.

In metabolismele in care sistemul oxidativ este dominant, cerealele vor avea tendinta de a creste rata oxidarii. In functie de modul lor de preparare, continutul lor de fitati ar putea reduce calciul si ar creste rata oxidarii din acea perspectiva, afectand anumite metabolisme mai mult decat pe altele.

Acestea sunt liniile generale din moment ce suntem cu totii atat de diferiti la un nivel biochimic. O dieta sau un aliment care ar face o persoana sa se simta bine, ar putea sa nu aiba nici un efect la o alta iar pe o a treia persoana ar putea sa o faca sa se simta rau.

 

Problema cerealelor de astazi: procesate si alterate.

Crezi ca tipul de grau pe care oamenii il consuma in zilele noastre este acelasi cu graul consumat de stramosii nostri in urma cu sute si chiar mii de ani? In nici un caz.

Realitatea trista este ca oamenii au devenit obisnuiti cu produsele de patiserie si cu painea produsa in masa, devitalizata si deficienta din punct de vedere nutritional?care sunt vandute astazi in magazine si au putine informatii legate de ce gust ar trebui sa aiba painea adevarata.

Conservantii chimici permit painii sa fie transportata pe distante lungi si sa ramana pe raft timp de mai multe zile fara a-si schimba aspectul si fara a folosi refrigerarea.

Botanistii au identificat aproximativ 30.000 de tipuri de grau. Insa, odata cu aparitia agriculturii moderne, numarul de varietati de grau ce poate fi intalnit in utilizarea obisnuita a fost redus in mod drastic. Astazi, doar?cateva soiuri de grau reprezinta 90% din totalul cultivat in intreaga lume.

Atunci cand este crescut intr-un sol fertil, graul integral este bogat in vitamina E si in complexul de vitamina B, in multe minerale, inclusiv calciu si fier, precum si in acizi grasi omega-3. Metode corespunzatoare de crestere si de macinare sunt necesare pentru conservarea acestor nutrienti si pentru prevenirea rancezirii.

Din pacate, datorita indiscretiilor cauzate de agricultura contemporana si procesarea graului modern, multe persoane au devenit complet intolerante si chiar alergice la aceasta cereala hranitoare.

Aceste indiscretii includ epuizarea solului prin folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si a altor chimicale, macinare la temperaturi ridicate, rafinare si preparare necorespunzatoare, cum ar fi extruziunea.

Pesticidele folosite functioneaza ca si xenoestrogeni, estrogeni straini care perturba echilibrul hormonal si pot fi si un factor contribuitor la o serie de afectiuni de sanatate.

Cicocelul – un hormon sintetic este, in mod obisnuit, aplicat graului. Pe langa toate acestea adaugati si iradierea pentru a controla insectele si manipularea genetica pentru a obtine schimbarile ?dorite, cum ar fi germinarea regulata si o abilitate crescuta de a supravietui vremii reci. Daunele provocate de caldura sunt de asemenea o problema serioasa care rezulta in denaturarea proteinei din cereale.

Nu este greu de vazut de ce si cum oamenii au consumat cereale de-a lungul istoriei fara a experimenta efecte negative, dar au devenit atat de problematice in timpurile moderne.

 

Modalitati sigure si sanatoase de a consuma cerealele.

Avand in vedere realitatea clinica moderna in care traim astazi, specialistii recomanda o serie de reguli generale care trebuie urmate, pentru a reusi minimizarea efectelor negative ale consumului de cereale:
1. Consuma cereale antice (pseudocereale) precum: quinoa, amaranth, spelta, kamut, hrisca, mei, teff. Acestea inca nu au suportat ?insultele? pe care alte cereale precum graul le-au suferit, in ceea ce priveste procesarea si hibridizarea. Sunt mult mai nutritive si nu determina alergii alimentare asa cum se intampla in general la grau. Alege cereale bio, hidrateaza-le si eventual lasa-le la incoltit inainte de consum.
2. Daca suspectezi ca ai reactii negative la gluten si nu poti face un test concludent de laborator pentru a sti sigur, este mai bine sa-l eviti in totalitate. De cele mai multe ori vei oferi un real beneficiu corpului tau. Cerealele care contin gluten sunt graul, spelta, secara, orzul, kamut.
3. Daca vrei sa folosesti in continuare cereale, ideal ar fi sa procuri boabe de cereale integrale, bio, (ideal incoltite in prealabil si deshidratate) si sa le macini pentru a face paine proaspata. A doua cea mai buna optiune este aceea de a cumpara faina integrala macinata 100% la piatra. Foloseste maia in loc de drojdie din comert.
4. Daca nu iti coci propria paine exista produse gata-preparate ca si alternative disponibile. Cauta painea proaspata din faina ecologica, preferabil de la mici producatori sustenabili sau la magazinele cu produse bio.
5. Incoltirea, inmuierea si dospirea autentica a aluatului pre-digera cerealele, permitand nutrientilor sa fie asimilati si metabolizati mai usor. Aceasta este o practica abordata de mii de ani in majoritatea culturilor traditionale. Incoltirea incepe germinarea care creste activitatea enzimatica in alimente si dezactiveaza substante numite inhibitori de enzime.
Inmuierea neutralizeaza acidul fitic, o componenta a fibrei de planta descoperita in taratele si pleava cerealelor, legumelor, nucilor si semintelor care reduc absorbtia minerala.
Toate aceste beneficii pot explica de ce alimentele incoltite sunt mai putin susceptibile sa produca reactii alergice celor care sunt mai sensibili si au o digestie deficitara.

 

 

Resurse:

1. Rold, Daniel.Anthropology’s Insight into Health and Human Nutrition

2. Allbritton, Jen. Wheaty Indiscretions: What Happens to Wheat, from Seed to Storage ? Weston A Price Foundation

3. Larsen, Clark Spencer. Our Origins: Discovering Physical Anthropology. New York: W.W. Norton & Company, 2008.

4. Ji, Sayer. Going Against the Grain Towards Better Health

 

 

Photo credit: http://www.tradinorganic.com