Scaderea colesterolului poate deveni o actiune periculoasa. Traim intr-o societate in care producatorii de organisme modificate genetic nu ar manca din propriile productii, ci doar ecologic, in care promotorii si sustinatorii vaccinurilor nu si-ar vaccina proprii copii sau pe ei insisi, si unde bineinteles, producatorii de medicamente pentru scaderea colesterolului (statinele) nu ar lua aceste medicamente si nici nu le-ar recomanda propriei familii. Te pune pe ganduri, nu-i asa?

Deci care sunt acele „mituri” ale colesterolului, care au fost administrate populatiei in tot acest timp prin marketing agresiv? Sa facem o mica analiza!

 

Mitul nr. 1: Un nivel ridicat al colesterolului LDL cauzeaza ateroscleroza si boli cardiovasculare.

Colesterolul LDL oxidat reprezinta un factor important in ateroscleroza si bolile cardiovasculare, dar acesta nu a demonstrat a avea vreo legatura cu nivelul colesterolului LDL nativ din corp. Mai degraba, nivelul antioxidantilor din organismul unui individ pare sa joace un rol cheie in a influenta concentratiile de LDL oxidat din sange.

Colesterolul oxidat este un pericol real si se regaseste in multe alimente procesate, in laptele praf (care se adauga in lactatele degresate pentru a le da consistenta si in multe dulciuri procesate), in extractul de praf de oua, si in carne si grasimi care au fost gatite la temperaturi inalte. Inflamatia generata de uleiurile procesate, partial hidrogenate (grasimi trans), uleiurile vegetale, organisme modificate genetic, si o dieta ridicata in zahar si alimente procesate, alcool si tutun, determina de asemenea valori ridicate. Disfunctii in nivelul de colesterol LDL pot fi cauzate si de toxicitate cu metale grele si chimicale, toxicitate a ficatului, hipotiroidism si disfunctii ale rinichilor.

Cand exista un nivel crescut de oxidare in organism, atunci exista si o tendinta a unei activitati crescute a radicalilor liberi in tesuturi. Corpul nostru produce mai mult colesterol ca raspuns la inflamatiile existente in corp. Deci colesterolul NU este problema, este de fapt solutia pe care corpul o utilizeaza in incercarea de a se auto-vindeca. Inflamatia in peretii arteriali este adevaratul pericol, si daca aceasta nu este depistata, blocajele arteriale pot opri circulatia sangvina catre inima sau creier, rezultand intr-un atac de cord sau atac cerebral. De fapt, raportul intre trigliceride si colesterolul HDL este probabil factorul de risc numarul unu pentru bolile cardiovasculare.

In razboiul impotriva „demonului colesterol”, nivelul crescut al unei substante numita homocisteina este de multe ori ?uitata. Homocisteina a fost corelata cu producerea patologica a placii in artere si tendinta de a forma blocaje in acestea, care este o combinatie fatala. Nutrientii care scad nivelul de homocisteina sunt acidul folic, vitamina B6, B12 si colina, care se regasesc in mare parte in alimentele de origine animala.

Deci, valoarea ridicata a colesterolului in sange este inutila? Nu! Cu siguranta ca indica prezenta unui dezechilibru metabolic, care trebuie rezolvat.

Dar care sunt atunci cauzele reale ale atacurilor de cord si cerebrale? Acestea sunt:

• Trigliceride crescute
• Valori scazute ale colesterolului HDL
• Valori crescute ale homocisteinei
• Deficiente nutritionale rezultate din lipsa grasimilor saturate si a colesterolului in dieta
• Consumul crescut de colesterol oxidat

Mitul nr. 2: Colesterol „bun” si „rau”.

Cele mai abundente doua lipoproteine din corp sunt LDL si HDL. Functia principala a lipoproteinei LDL este sa transporte colesterol de la ficat catre tesuturile care il incorporeaza in membranele celulei. HDL transporta colesterolul utilizat, care a fost eliminat de celule, inapoi catre ficat pentru reciclare sau excretie. LDL si HDL nu sunt nici „bune”, nici „rele”, sunt doar colesterol!

Noua teorie fabricata care trebuia sa incorporeze paradigma „colesterol bun – rau” afirma: colesterolul LDL formeaza depozite de grasime in peretii arteriali, care se transforma in placi care cresc, se rup si stimuleaza formarea cheagurilor de sange care blocheaza artera. Colesterolul HDL pe de alta parte este lipoproteina benefica pentru inima, care contracareaza actiunea LDL prin inlaturarea colesterolului din artere si transportarea acestuia inapoi catre ficat pentru o eliminare sigura. Aceasta paradigma este extrem de simplista si superficiala si nu sustine evidenta coplesitoare in domeniul stiintific, istoric si clinic.

Mitul nr. 3: Grasimile saturate si alimentele bogate in colesterol sunt „rele” si contribuie la valori crescute ale colesterolului in sange.

In anul 1960’s comunitatea medicala conventionala ignora o valoare totala mare a colesterolului, chiar daca ajungea pana la 300! Acum, tot ce depaseste 230 (sau chiar mai putin de atat) este considerat a fi o problema, iar „solutia” pe care o propune comunitatea medicala este de cele mai multe ori o dieta saraca in oua si carne (pe langa statine).

Lupta impotriva colesterolului a inceput cu industria alimentelor procesate care a pornit o mare campanie impotriva acestei substante, sustinuta in principal de industria uleiurilor vegetale!?Archer Daniels Midland a vrut sa vanda un ocean de ulei de soia si astfel a ajuns sa conduca razboiul impotriva colesterolului si a grasimii saturate in special. Uleiurile sanatoase de cocos si palmier au fost interzise de la import in Statele Unite, consumul de unt a scazut vertiginos si toata lumea „stia” deodata ca margarina va salva natiunea!

Apoi au fost inventate statinele – medicamentele menite sa reduca colesterolul, fiind acompaniate de lupta impotriva colesterolului si grasimii saturate. Studiile care contraziceau vehement aceste teorii au continuat insa sa apara. Cercetari publicate in Journal of the American Medical Association, 1999; 281(15):1387-94) au demonstrat ca nu exista nici o legatura intre consumul de oua si riscul de boli cardiovasculare sau atacuri cerebrale, nici la barbati si nici la femei.

Un studiu elaborat de Gilman, et al si publicat in decembrie 24, 1997 in Journal of the American Medical Association a descoperit ca…

CU CAT CONSUMI MAI MULTE GRASIMI SATURATE, CU ATAT MAI PUTINE SANSE AI SA SUFERI UN ATAC CEREBRAL.

Acest studiu a fost de fapt capabil sa cuantifice efectul de protectie al grasimilor saturate:

RISCUL DE ATAC CEREBRAL SCADE CU 15% PENTRU FIECARE CRESTERE DE 3% A GRASIMILOR SATURATE IN DIETA.

Dr. William Castelli, un fost director al studiului Framingham (cel care initial a sustinut problema colesterolului in bolile cardiovasculare) a mentionat ulterior:

PERSOANELE CU UN COLESTEROL SCAZUT (MAI MIC DE 200) SUFERA UN ATAC DE CORD IN PROPORTIE DE APROAPE 40% DIN TOTALUL ATACURILOR DE CORD INREGISTRATE.

Un studiu interesant elaborat de Leddy, et al si publicat in 1997 in Medicine?and Science in Sports and Exercise, Volumul 29, unde participantii erau femei si barbati din elita atletilor profesionisti, au urmat alternativ diete bogate in grasimi si sarace in grasimi. Rezultatele au aratat ca atletii care au urmat o dieta saraca in grasimi au suferit un declin considerabil in performanta atletica. Dar cel mai intersant a fost faptul ca subiectii care au urmat o dieta saraca in grasimi au suferit o cadere semnificativa in colesterolul HDL, impreuna cu o crestere a trigliceridelor (amandoua fiind factori de risc in bolile cardiovasculare).

Uleiurile vegetale cum sunt uleiul de floarea soarelui, porumb, rapita, arahide sau oricare alt ulei vegetal procesat (exceptand uleiul de masline, de cocos si de palmier) vor accelera procesul imbatranirii in general, generand o deteriorare catabolica in organism si in special vor cauza o oxidare in peretii arteriali si inima, care declanseaza o criza cardiovasculara.

Mitul nr. 4: Statinele sunt sigure.

Primul pericol pe care il determina statinele este deteriorarea functiilor ficatului. Statinele blocheaza enzima HMG CoA reductaza astfel incat ficatul nu mai poate sintetiza propriul colesterol. Acestea intervin in metabolismul normal al ficatului, inhiba productia in ficat a multor substante vitale pentru sanatate si il imbolnavesc in acest proces.

De aceea se recomanda in general ca pacientul care consuma statine sa faca un control de rutina al enizmelor ficatului o data la 6 luni.

Ficatul nostru produce 2000 miligrame de colesterol in fiecare zi. Credeti ca acesta incearca sa ne distruga cu afectiuni cardiovasculare? Nu. Colesterolul este o substanta absolut necesara avand multe functii critice in organism. Nu am putea supravietui fara colesterol.

Al doilea pericol care apare in urma consumului de statine este durerea de muschi si oase,?care poate deveni severa, si este frecvent nediagnosticata. Multi doctori nu sunt constienti de acest efect secundar al statinelor si astfel persoanele suferinde ajung sa primeasca alte diagnosticuri de tendinita, tenosinovite, tendinopatie, sindromul rotator cuff, etc

Sunt multe cazuri raportate in literatura de specialitate unde pacientii au urmat operatii pentru afectiuni muscolo-scheletice, care de fapt nu au existat in realitate. Un numar de pacienti care consumau statine au suferit insuficiente renale; altii au suferit dureri musculare atat de mari incat au fost eventual incapabili sa se sustina si sa respire singuri. Altii chiar au murit.

Statinele secatuiesc rezervele de coenzima Q10 in organism. Fara coenzima Q10 mitocondriile celulei nu mai pot produce energie determinand dureri musculare si slabiciune. Inima este organul aflat la risc datorita cantitatii mari de energie pe care o utilizeaza.

Producatorii de statine au recunoscut faptul ca acestea afecteaza sistemul imunitar, fapt care poate duce la cancer si boli infectioase. Este o practica comuna sa se recomande statinele pentru artrita inflamatorie si ca supresor al imunitatii pentru pacientii cu operatii de transplant.

Importanta colesterolului: un sumar

Asa cum au concluzionat foarte logic Guy Schenker si Ronald Grisanti, este ridicol sa numim colesterolul o substanta daunatoare care trebuie sa fie „distrusa”, daca ne gandim la multitudinea de functii vitale, fiziologice pe care acesta le are in organismul uman:

• Creierul uman este alcatuit in mare proportie din colesterol
• Nervii sunt alcatuiti din colesterol
• Corpul uman utilizeaza colesterol pentru a produce toti hormonii sexuali si hormonii suprarenali
• Laptele matern contine peste 50% din caloriile sale sub forma de grasime, in cea mai mare parte saturata, fiind astfel „alimentul” cel mai bogat in colesterol!
• Fara colesterol si rolul acestuia in digestie nu am putea absorbi nici una din vitaminele solubile in grasimi cum sunt vitaminele A si E
• Fiecare celula din corp este inconjurata de o membrana continand colesterol si fara aceasta nici o celula din corp nu ar putea functiona
• Colesterolul este atat de important pentru ficat incat acesta produce 2000 milligrame de colesterol in fiecare zi
• In urma unei diete sarace in colesterol, ficatul compenseaza diferenta prin producerea unei cantitati mai mari pentru a dispune de cantitatea necesara. (Apoi statinele, desigur, scad aceasta cantitate, accelarand acest proces!)
• O valoare crescuta de colesterol in sange nu este determinata de alimentele bogate in colesterol; aceasta se datoreaza unui metabolism care nu este eficient in a metaboliza colesterolul de care are organismul nevoie.

 

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

Resurse:

Colpo, Anthoni. LDL Cholesterol:Bad Cholesterol, or Bad Science

Guy Schenker D.C. and Ronald Grisanti D.C., D.A.B.C.O., M.S. The Cholesterol Farce

Kendrick, Malcolm MD. The Great Cholesterol Con

Lundell, Dwight, MD.The Cholesterol Lie Exposed

Taubes, Gary.The Soft Science of Dietary Fat

Sally Fallon and Mary G. Enig, PhD. Dangers of Statin Drugs: What You Haven’t Been Told About Popular Cholesterol-Lowering Medicines

 

Photo credit: howitworksdaily.com