Realitatea este ca vegetarianismul a devenit un subiect serios in ziua de azi. In timp ce multi adopta acest stil de viata din diverse motive, incepand cu digestia proasta si terminand cu iubirea pentru animale, se observa in randul populatiei o crestere alarmanta a efectelor negative generate de dietele vegetariane.
Ce se intampla de fapt? Este vegetarianismul o alegere sanatoasa, dar multi oameni nu stiu sa aplice regulile acesteia in mod corect? Sau vegetarianismul este, din contra, o alegere proasta pentru sanatatea noastra? Ce putem spune despre veganism? Este oare o alegere si mai sanatoasa, sau doar o forma radicala de depravare alimentara, de incercat doar pentru „curajosi” in calatoria lor eterna de „a-nu-ucide-animale”?
Sa analizam insa realitatile.
Animalele: ce putem invata de la ele?
Daca ne uitam la animalele din salbaticie, si luam ca exemplu ursii, observam ca acestia se hranesc in mod foarte diferit in cadrul speciei lor. Ursii polari sunt aproape 100% carnivori, mancand ocazional si ceva alge marine, in timp ce ursul Panda se hraneste numai cu bambus. Cei mai multi dintre ceilalti ursi mananca o varietate de plante si alte animale. Oare de ce nu mananca ursii aceeasi „dieta sanatoasa pentru ursi”?
Pentru acelasi motiv pentru care oamenii nu impartasesc aceeasi dieta vegetariana universal valabila.
Antropologul si cercetatorul de ursi Panda Russell Ciochon observa ca: la fel ca si la gorila vegetariana, la ursul Panda dimensiunea redusa a partii de jos a corpului in raport cu volumul corpului este indicativa pentru o rata metabolica redusa. Aceasta rata metabolica redusa si o viata sedentara au permis ursului Panda sa supravietuiasca cu resurse limitate, asa cum este bambusul.”
Intr-adevar, metabolismul ursului Panda a compensat si s-a adaptat la un volum mare de plante pe care le ingereaza. Pe de alta parte, ursii polari ar muri cu siguranta consumand o dieta de plante si s-au adaptat in schimb la o dieta proteica, pentru a supravietui climatului aspru si rece din gheturile arctice.
Sunt multe astfel de exemple care pot fi gasite in natura. Cei mai multi rechini sunt pradatori si mananca numai proteine si grasimi, dar anumiti rechini isi deschid doar gura sa ingereze plancton microscopic, asa cum fac balenele.
Evident ca speciile de animale nu impartasesc aceeasi biochimie si nu beneficiaza de pe urma acelorasi diete. Sunt diferente uriase chiar in cadrul aceleiasi specii.
Ca oameni, este ridicol sa ne gandim ca suntem toti la fel si avem toti aceeasi biochimie a organsimului si astfel trebuie sa urmam toti aceeasi „dieta sanatoasa” – oricare ar fi aceasta, vegetariana sau omnivora. Din pacate, aceasta teorie este inca larg acceptata in lumea nutritionala, si mai ales in cea alopata.
Acceptarea unui spectru larg al individualitatii biochimice in cadrul aceleasi specii – incluzand desigur oamenii – este acceptarea modului in care a evoluat natura. Cand vorbim despre animale salbatice ni se pare normal si logic ca acestea sa-si aleaga in mod instinctual hrana de care au nevoie, din ceea ce le este disponibil (regional si sezonier). Dar la fel au facut si stramosii nostri pe tot globul, de-a lungul timpului.
Deci, de ce sa credem atunci ca trebuie sa beneficiem toti de pe urma unei singure „diete”?
Esti un inuit vegetarian?
Imagineaza-ti ca esti un inuit. Poti manca pana la 5 kg de carne pe zi, cantitati uriase de grasimi si aproape nici un fel de carbohidrati. Dar esti perfect sanatos. Intrega ta familie este sanatoasa si stramosii tai au fost de asemenea sanatosi. Acestia nu au stiut ce inseamna cancerul sau bolile cardiovasculare. Dar te decizi sa te muti in America de Sud si sa traiesti cu indienii Quechua, care au supravietuit sanatosi de-a lungul timpului consumand o dieta aproape vegetariana. Te casatoresti cu o / un localnic si ai copii.
Deci, in aceasta situatie, cu ce te vei hrani local pentru a-ti mentine sanatatea? Cu ce iti vei hrani copiii? Te vei transforma dintr-un eschimos carnivor intr-un vegetarian local?
Desigur ca acest scenariu este mai putin probabil sa se intample in realitate, dar sper ca ai inteles analogia…
Traim intr-o mare oala genetica. Stramosii nostri vin din diferite parti ale lumii si multi dintre noi avem sange de origini diferite in venele noastre. In 1930 un om de stiinta stralucit – dr Weston Price – a calatorit in jurul lumii cautand populatii indigene neatinse de omul modern si alimentele sale procesate, pentru a studia alimentatia acestora si starea sanatatii lor. Cartea sa, Nutrition and Physical Degeneration este un studiu remarcabil, cunoscut pe plan international.
Dr. Price a descoperit ca dietele tuturor popoarelor indigene erau extrem de variate, fiind dependente de locul geografic, climat si hrana disponibila in mod natural. Aceste populatii indigene care au urmat alimentatia ancestrala a stramosilor lor prezentau o sanatate robusta, dar cei care s-au stramutat sau din alte motive s-au indepartat de la alimentatia lor ancestrala au dezvoltat procese degenerative.
Dr. Price a analizat de asemenea alimentele pe care populatiile indigene le consumau in comparatie cu alimentatia americana a timpurilor sale si a observat ca prima continea cel putin de zece ori mai multe vitamine solubile in grasimi, care proveneau din surse animale precum unt, icre, crustacee, organe, oua si grasimi. A concluzionat ca …
nu existau societati sau triburi vegetariene prea sanatoase. In timp ce a descoperit cateva populatii vegetariene, existau intotdeauna alte triburi in apropiere care consumau carne sau produse de origine animala. De fapt, daca studiezi antropologia culturala, unul din lucrurile pe care le vei descoperi este ca cantitatea de carne consumata de oricare societate a fost determinata nu de convingeri religioase sau legate de sanatate, ci mai degraba de disponibilitatea hranei. Daca ne uitam la dietele aborigenilor din Australia, observam un exemplu clar in acest sens. Aborigenii din interiorul tarii mananca o dieta din aproximativ 75-90% alimente de origine vegetala si 10-25% alimente de origine animala. Aborigenii de pe coasta oceanului, care au acces la peste si animale mai mari cum este cangurul, mananca aproximativ 75% alimente de origine animala si 25% alimente de origine vegetala.
Daca acest aspect este privit din perspectiva istorica pura, dogma curenta in legatura cu consumul de carne si sanatatea cardiovasculara devine suspecta. Oamenii au consumat hrana de origine animala ca o sursa primara in toate partile globului care au iarna. Aceasta include pestele consumat in toate regiunile de langa lacuri si oceane. In general, oamenii au mancat carne si grasimi saturate de origine animala pe parcursul istoriei evolutioniste timp de sute de mii de ani. Daca consumul de carne ar fi fost atat de nesanatos cum se sugereaza, nu am fi supravietuit ca specie atat de mult timp.(Paul Check, Vegetarianism Inside Out)
Ce este cel mai important, din punct de vedere nutritional?
Carnea si legumele sunt ambele grupuri importante de alimente. Dar leguma sau carnea unei persoane poate fi otrava alteia. Aceasta pentru ca suntem foarte diferiti la nivel biochimic, asa cum suntem la nivel de amprente.
Plantele au un rol vital in nutritia umana pentru cele mai multe populatii din prezent, doar ratiile intre acestea si tipul acestora difera mult, in functie de cum s-au adaptat aceste populatii de-a lungul generatiilor la varietatile locale.
Sunt de parere ca oamenii pot supravietui fara fructe si cereale, dar ar fi aproape imposibil pentru cei mai multi dintre noi sa supravietuiasca fara legume. O cantitate suficienta zilnica de legume contribuie la prevenirea multor afectiuni, asa cum sunt bolile cardiovasculare si anumite tipuri de cancer. Legumele sunt bogate in minerale, vitamine, fibre si fitonutrienti. Acestea contin cantitati semnificative de beta caroten, vitamina B5, B6, biotina, vitamina C, folat, vitamina K, luteina, magneziu si potasiu.
In ceea ce priveste consumul de carne, grasimile saturate joaca multe roluri importante in organismul nostru. Acestea ofera integritate peretilor celulari, contribuie la metabolizarea acizilor grasi esentiali de catre organism, intaresc sistemul imunitar, protejeaza ficatul si contribuie la sanatatea osoasa. Plamanii si rinichii nu pot functiona fara grasimi saturate. Carnea rosie este bogata in nutrienti care protejeaza inima si sistemul nervos; acestea includ vitaminele B12 si B6, zinc, fosfor, carnitina si co-enzima Q10. Colesterorul din alimente contribuie la sanatatea peretilor intestinali si la dezvoltarea corespunzatoare a creierului la bebelusi si copii, cat si la sanatatea sistemului nervos. Colesterolul este vital pentru producerea de hormoni, care au o influenta profunda asupra modului in care ne simtim si actionam.
Sunt metabolisme care se nutresc din cantitati mari de carne rosie si grasimi animale si sunt metabolisme care se nutresc din cantitati mai modeste de carne alba si grasimi. Ratiile dintre proteinele animale si grasimi, cat si tipul proteinelor si grasimilor variaza foarte mult de la o persoana la alta, de la o cultura la alta, de la un metabolism la altul.
Singura dieta sanatoasa este cea care respecta cerintele genetice si biochimice unice ale individului. Pentru cei mai multi dintre noi, excluderea oricarei grupe principale de alimente din dieta ar fi o mare greseala, care va fi platita cu pretul sanatatii.
Cerintele noastre nutritionale sunt profund influentate de mediul inconjurator si de stilul de viata pe care il purtam, ambele schimbandu-se dramatic in ultimul secol. Individualitatea biochimica este responsabila pentru faptul ca nutrientii se comporta diferit in metabolisme diferite. William Wolcott, fondatorul Sistemului Healthexcel Metabolic Typing explica:
Grasimile nu te ingrasa. Proteinele nu te ingrasa. Carbohidratii nu te ingrasa. Si nici macar caloriile nu te ingrasa. Dar ce te ingrasa este inabilitatea de a metaboliza in mod eficient sau de a converti in energie carbohidratii, proteinele, grasimile si caloriile.
Mananca alimentele potrivite pentru tipul tau metabolic (metabolism) si ratiile corecte intre macronutrienti (proteine, grasimi, carbohidrati) si vei oferi organismului tau carburantul potrivit pentru a pune in functiune motoarele metabolismului. Stiinta a inceput sa accepte ideea ca modul in care organismul nostru proceseaza hrana se afla in ADN-ul nostru.
Realitatile clinice.
Carnea si grasimile nu-mi vor afecta oare sanatatea cardiovasculara?
Odata cu Revolutia Industriala si uleiurile procesate bogate in omega 6 precum floarea soarelui, porumbul, soia, rapita, care sunt atat de abundente in alimentatia noastra actuala – raportul echilibrat intre acizii grasi omega 6 si omega 3, care a stat la baza genomului uman sute de mii de ani, s-a schimbat in mod dramatic.
In ziua de azi se estimeaza ca mancam doar o zecime din cantitatea de acizi grasi omega 3 necesari pentru o functionare normala. Acesta este unul din motivele pentru care un procent ridicat al populatiei moderne este susceptibila de afectiuni care au la baza nutritia gresita: boli cardiovasculare, cancer, rezistenta la insulina, diabet, obezitate, artrita si alte afectiuni inflamatorii. Eliminarea grasimilor trans ar putea preveni zeci de mii de accidente coronariene in fiecare an!
In anii ’60 doctorii obisnuiau sa ignore o valoare ridicata a colesterolului, atat timp cat nu depasea 300. In ziua de azi, orice se ridica peste 250 (si chiar mai jos de atat) este considerat o problema si este in general recomandat ca oamenii sa reduca consumul de oua sau carne, si astfel sa evite un „exces” de colesterol, pentru a nu creste riscul bolilor cardiovasculare.
Oare comunitatea medicala a avut brusc o epifanie, realizand ca, deodata, colesterolul a devenit un dusman al omenirii? Nu. Industria alimentelor procesate din Statele Unite a initiat miscarea anti-colesterol, condusa in principal de industria uleiurilor procesate, din seminte. Archer Daniels Midland voia sa vanda un ocean de ulei de soia, si a fost initiatorul luptei impotriva colesterolului in mod special si al grasimii saturate in general. Uleiurile de palmier si cocos au fost interzise de la import, consumul de unt a scazut dramatic si toata lumea „stia” ca margarina va salva natiunea!
In trecut, in Romania s-au folosit in mod traditional grasimile saturate de origine animala (untura, unt), uleiul de masline importat (in special din Grecia) si uleiul de floarea soarelui presat la rece. Toate acestea erau calitative, neprocesate, nesupuse abuzurilor industriale care au urmat si consumate intuitiv in cantitatile si raporturile necesare. In ziua de azi insa, si Romania se aliniaza din pacate cu succes la consumul industrial de uleiuri procesate, toxice si ieftine, care au inundat lumea moderna.
Ce a urmat ulterior a fost inventarea statinelor, acompaniate de o schimbare in paradigma in cadrul comuntatii medicale si astfel razboiul impotriva colesterolului si al grasimilor saturate.
Cu toate ca au fost ignorate de liderii de opinie ai lumii medicale, studiile care confirmau grava eroare au continuat sa fie publicate.Studii publicate in??Journal of the American Medical?Association, 1999; 281(15):1387-94) au aratat ca nu exista nici o conexiune intre consumul de oua si riscul bolilor cardiovasculare, nici la femei si nici la barbati. Multe alte astfel de studii au continuat sa apara.
Pentru mai multe informatii pe aceasta tema, consulta si articolele mele precedente:
E timpul demontarii miturilor despre colesterol!
Colesterolul mai presus de cifre: realitati pe care doctorul nu ti le spune.
Pe scurt, in ultimele decenii populatia a experimentat o reducere in consumul de grasimi animale, o crestere a grasimilor hidrogenate vegetale si o crestere dramatica a bolilor cardiovasculare din 1920. Este chiar greu de vazut cum consumul mai scazut de grasimi animale ar fi putut sa asigure sanatatea cardiovasculara.
Consumul de carne nu-mi va creste aciditatea?
Corpul acid – alcalin este unul din cele mai complexe concepte in nutritie. Sunt multi nutritionisti, dieteticieni si doctori, etc., care ne recomanda continuu sa ne „alcalinizam” corpul consumand mai multe alimente de origine vegetala. Dar acest lucru este de fapt o grava eroare clinica si biochimica.
Mediul inconjurator influenteaza biochimia organismului in mod dramatic, pe parcursul a mii de ani, datorita ratei modificarii genetice. De exemplu, eschimosii isi mentin un echilibru optim al pH-ului consumand o alimentatie in proportie de 90% din surse animale, in timp ce hindusii si aborigenii din partea de interior a Australiei isi mentin un echilibru optim al pH-ului consumand in schimb 90% alimente de origine vegetala.
Sanatatea cere ca organismul sa fie capabil sa oscileze fie in starea alcalina, fie in cea acida in functie de situatie.
Renumitul expert in medicina de origine romana, Emanuel Revici a oferit in cei 77 de ani de cercetari mai mult de 120 de descoperiri medicale semnificative si concepte revolutionare.
El a demonstrat ca pH-ul intr-o persoana normala, sanatoasa trebuie sa oscileze de doua ori in decursul a 24 de ore, peste si sub valoarea medie. Valoarea medie pentru urina este 6.2 iar pentru saliva 6.7. Tot el a demonstrat ca un pH blocat intr-un stadiu fie acid, fie alcalin este un semn de patologie si o reactie de aparare a organismului impotriva proceselor degenerative. Mai mult decat atat, cand ne uitam la un rezultat al pH-ului care este ori acid, ori alcalin, nu stim daca acesta reprezinta o problema actuala sau reactia de aparare a organismului impotriva unei probleme. Astfel, cand se incearca schimbarea unui rezultat pH care este acid, intr-unul alcalin, la un pacient care are o tumoare alcalina, se afecteaza in mod dramatic si negativ mecanismul de autoaparare al organismului si acest lucru poate chiar sa accelereze dezvoltarea tumorii. De exemplu, Revici a descoperit ca anumite tumori canceroase prolifereaza intr-un mediu acid, dar altele se dezvolta intr-un mediu alcalin.
Potrivit unui raport din 2013 al Natural News:
Revici a decoperit ca persoanele sanatoase au fluctuatii ritmice zilnice in pH-ul din urina si nivelul de potasiu din sange, pe cand pacientii cu cancer nu prezinta aceste fluctuatii normale, ci dezechilibre de natura acidica sau alcalina. El a investigat posibilitatea reducerii durerilor provocate de cancer ridicand pH-ul pacientilor folosind bicarbonat de sodiu si a functionat.(http://www.cancer.org)
pH-ul este specific unui compartiment al organismului si al fluidului din corp. De aceea, cand facem orice referinta la pH este imperativ sa mentionam unde se efectueaza masuratoarea (urina, sange venos, sange arterial, saliva si chiar organe specifice). De exemplu, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros au toate nivele optime diferite ale pH-ului.
In ultimii 35 de ani sistemul Metabolic Typing a descoperit ca orice aliment poate avea un efect stimulant sau sedativ, acidifiant sau alcalinizant, nu din cauza unei calitati inerente ale alimentului, ci mai degraba din cauza efectului pe care acel aliment il are asupra sistemului de control dominant din organismul respectiv (sistemul parasimpatetic sau sistemul oxidativ).
Reziduul acid sau alcalin rezultat din oxidarea alimentelor joaca un rol foarte limitat si minor in determinarea pH-ului. Mult mai potenta este influenta specifica inhibitorie/ stimulatoare a alimentelor si nutrientilor asupra unui sistem dominant al organismului.
V-ati observat vreodata reactiile dupa consumul unei portocale intre mese? Alimente bogate in potasiu cum este portocola vor genera o stare alcalina si sedativa in anumite metabolisme. Dar in altele, aceeasi cantitate de potasiu sau o portocala va produce o stare acida si o reactie stimulatoare, hiperactiva.
Carnea si grasimile saturate nu produc inflamatii in corp?
Pericolul aici este consumul de uleiuri vegetale procesate si toxice, ridicate in omega6, care stimuleaza cascada acidului arahidonic, producand inflamatie. Afectiunile sunt in mod frecvent cauzate de consumul alimentelor procesate, care contin substante potential toxice si chiar carcinogenice, alimente produse industrial continand ierbicide, pesticide, fungicide si produse de la animale crescute industrial cu steroizi, antibiotice, hrana cu micotoxine (toxine foarte nocive provenite din mucegaiul din cereale) si alti aditivi toxici.
Produsele de origine animala cum sunt ouale, organele si oasele ofera o varietate larga de nutrienti esentiali cum sunt moleculele continand sulf, vitamina B12, calciu, minerale trasoare, vitamine solubile in grasimi, iar profilul acizilor grasi din carnea bio de la animale crescute pe pasune este cert superioara celei conventionale din fermele industriale.
Nutritia inalt calitativa nu numai ca ofera valoare nutritionala care nu poate fi obtinuta din dietele vegetariene, dar sprijina functia ficatului, detoxifierea si vindecarea generala a tesuturilor.
Consideratii spirituale.
Faptul ca viata necesita sacrificiu are profunde ramificatii spirituale. Pentru ca ceva sa traiasca, altceva trebuie sa moara. Si acest lucru ar trebui sa ne ofere o lectie despre cum ne slujim unul pe celalalt, cum sa slujim creatia din jurul nostru si pe Creator. Totul mananca si este mancat la randul lui. Sacrificiul perpetuu al unei fiinte vii creeaza viata pentru cealalta. A vedea acest lucru ca pe o regenerare este o dovada de maturitate, cat si de normalitate. (Joel Salatin -Folks, This Ain’t Normal)
Conectandu-ne din nou la intelepciunea ancestrala si dovezile istorice, vom observa ca spiritualitatea profunda a fost traita si practicata de multe triburi native americane, toate consumatoare de carne in alimentatia lor. La fel se poate spune si despre eschimosi si cele mai multe popoare indigene, mai ales in perioada dinainte de influenta misionarilor crestini.
In timp ce urmarea unei alimentatii native de origine vegetala poate fi de ajutor in accelerarea dezvoltarii spirituale, ignorarea necesitatilor genetice, rasiale, sau etnice pntru proteine animale si grasimi va diminua doar sanatatea si vitalitatea. Acest lucru este evident in antagonie cu dezvoltarea spirituala. Acest lucru devine evident cand luam in considerare faptul ca producerea hormonilor are la baza proteinele animale. Hormonii steroidieni sunt derivati din proteine si colesterol, iar sursele de origine animala sunt cele mai bogate. Acest lucru este foarte important pentru ca hormonii sunt molecule ale emotiei si orice dezechilibru al sanatatii hormonale afecteaza cantitatea si calitatea constiintei noastre.
Din moment ce dezvoltarea spirituala inseamna?constiinta optima si/sau extinsa, si constiinta noastra este dependenta de sanatatea organismului, trebuie sa ne asiguram ca mancam corespunzator.(Paul Check, Vegetarianism Inside Out)
Realitatea clinica este ca multe diete care restrictioneaza carnea nu functioneaza bine pentru multa lume. Simptome cum sunt oboseala si confuzia incep sa apara – de multe ori rezultatul intoxicarii cu cupru.
Anumitor persoane intoxicate cu cupru le diplace complet carnea, avand in schimb pofte de o alimentatie bogata in carbohidrati. Proteinele animale sunt resimtite ca fiind „grele” si cauzeaza discomfort digestiv. Cand consumam proteine se stimuleaza activitatea glandulara, care elibereaza cuprul inmagazinat si cauzeaza simptome. Cu toate acestea insa, ?acesti indivizi au nevoie sa manance proteine, fapt care va determina in final eliminarea simptomelor si imbunatatirea sanatatii.
Deficiente nutritionale comune in dietele vegetariene.
Dietele vegetariene sunt in general ridicate in cupru si scazute in zinc, lucru foarte important tinand cont de faptul ca multe persoane sunt deja intoxicate cu cupru in ziua de azi. Cantitatea de carbohidrati este in general prea ridicata si proteinele prea scazute si de calitate scazuta. Cei mai multi vegetarieni consuma proteine din soia, nuci si seminte, dar si o cantitate mai mica din cereale, dar acestea nu sunt suficiente pentru necesarul zilnic al organismului si nu il nutresc asa cum o fac ouale, carnea si lactatele crude. Aceasta cantitate crescuta de proteine vegetale cauzeaza un nivel scazut de fosfor in analiza firului de par, fapt ce confirma faptul ca acestea nu nutresc organismul suficient.
Acestea sunt de asemenea foarte scazute in amino aciziii bogati in sulf cum sunt taurina, cisteina, carnitina si metionina. Acesti amino acizi sunt esentiali pentru detoxifierea ficatului de metale grele si alte chimicale toxice. Indiferent cat de „curata” este o alimentatie, fara acesti amino acizi organismul nu poate elimina toxinele atat de bine, fapt ce duce la scurtarea longevitatii, in cele mai multe cazuri.
Alte probleme critice sunt nivelul scazut de vitamina D si acizi grasi omega 3, cat si deficienta de vitamine B. Cei mai multi oameni obtin majoritatea vitaminelor B din carne, care sunt surse bogate, impreuna cu ouale.
Care sunt beneficiile dietelor vegetariene?
Dietele vegetariene sunt in general bogate in fibre si contin o cantitate mai mare de legume si fructe proaspete. Sunt de asemenea mai bogate in vitaminele C si E.
Consumul scazut de grasimi si carne rosie (si de asemenea reducerea alimentelor procesate) este un lucru benefic pentru cei cu digestie proasta, alergii alimentare, toxicitate cu fier si alte probleme intestinale. Persoanee care functioneaza ca tipuri carbohidrat sunt cele care se simt in general cel mai bine urmand diete vegetariene.
In mod obisnuit, multi doctori si terapeuti care recomanda dietele vegane sau vegetariene, recomanda de asemenea si alimente bio si eliminarea alimentelor procesate. Acest fapt poate sa rezulte intr-o reducere substantiala in toxine, o imbunatatire a sistemului imunitar si a sistemelor de detoxifiere ale organismului pe perioade scurte. In multe cazuri, beneficiile imediate sunt datorate consumului de hrana neprocesata, non-toxica, mai bogata in enzime (poate chiar pentru prima data!), fapt ce creste vitalitatea si claritatea mentala, eliminand multiple toxine. Realitatea confirma?insa ca acest sentiment de bine este de multe ori de scurta durata.
Sustenabilitate si etica.
Acestea sunt intrebarile pe care ar trebui sa ti le pui, o noua rugaciune inainte de a servi masa. Aceasta mancare imbogateste sau distruge solul? Foloseste doar lumina solara si ploaia, sau necesita consumul de carburant in tot procesul, secatuieste apele si distruge raurile? Ai putea sa mergi pe jos pana la locul unde a fost produsa, sau a venit la tine pe un drum alunecos de petrol? (Lierre Keith, The Vegetarian Myth)
La ferma ecologica Polyface din Virginia, condusa de Joel Salatin (o mecca a hranei produsa sustenabil cum o numeste Lierre Keith), procesul de rotire a multitudinii de animale pe pasune adauga anual 2.54 cm de sol nou fertil, care este enorm! Compara aceasta valoare cu 0.15 cm de sol nou pe care o poate adauga o padure de conifere in 50 de ani!
Cu totii stim in ziua de azi ca productia industriala ne distruge sanatatea si planeta. Daca esti construit in asa fel incat trebuie sa consumi carne, oua si lactate pentru sanatatea ta, atunci consuma variantele bio, produse dupa retete traditionale autentice.
Intotdeauna asculta-ti corpul, pentru ca acesta chiar iti vorbeste! Re-invatarea modului in care trebuie sa interpretam semnalele pe care le transmite corpul zilnic este esential pentru sanatate si supravietuire. Legea naturala va fi intotdeauna deasupra ultimei tehnologii, a stiintei si a dietelor la moda, sau a filosofiilor si credintelor personale. Multi dintre oamenii moderni au uitat ce inseamna intelepciunea ancestrala si nu mai iau in considerare dovezile istorice. Deci este momentul oportun sa mergem inapoi in timp pentru a redobandi cunostinte pretioase, care au ajutat omenirea sa supravietuiasca de-a lungul istoriei, in timp ce tehnologia sa fie utilizata drept „servitor”, iar stiinta drept „consilier”.
Cu siguranta, ACEST lucru ar fi etic!
