Inca nu am intalnit o persoana care sa nu prezinte un anumit grad de dezechilibru hormonal. Faptul ca cele mai multe tratamente conventionale esueaza complet in acest domeniu, fara a putea detecta si corecta dezechilibrele in mod corect, cat si cauza reala a acestora, face ca aceste afectiuni sa fie foarte comune. Multe persoane sunt in prezent constiente ca ceea ce se intampla in organism are legatura directa cu stilul de viata si alegerile din alimentatie. Dar mai sunt si alte aspecte esentiale, cum ar fi expunerea la toxine de mediu, sau alegerea unei testari corecte, care afecteaza procesul de evaluare hormonala si cel de vindecare.
Despre metabolismul estrogenului.
Cel mai potent estrogen este estradiol (E2) si se produce in pricipal in ovare sau testicole, dar si in tesutul adipos, ficat si tesuturile neurale. Estrona (E1) este produsa in ovare dar si in tesutul adipos in cantitati mai reduse. Estriol (E3) este produs in cantitati mari in sarcina. Este ireversibil produs din estradiol sau din estrona prin 16OH-E1. Nu este insa atat de potent ca estradiolul, acesta fiind de 80 de ori mai puternic.
Atunci cand organismul nostru produce un hormon cum ar fi estrogenul, progesteronul sau cortizolul, sau atunci cand se consuma hormoni sintetici, acestia trebuie procesati de catre organism in ficat prin procesul de detoxifiere in faza 1 si 2, inainte sa fie excretati. Acest proces este denumit metabolismul hormonilor. Atunci cand un hormon trece prin acest proces, se transforma in alte forme denumite metaboliti.
De exemplu, estrogenul puternic numit estradiol (E2) trece prin faza 1 de detoxifiere in ficat, unde poate fi transformat?in metabolitii 2OH-E1, 4OH-E1 sau 16OH-E1.? Acestia se pot intoarce in circulatie inainte de a trece prin faza 2 de detoxifiere a ficatului, de unde sunt apoi excretati de catre organism. Acesti metaboliti pot fi mai periculosi pentru organism si pot cauza simptome indicative dominantei de estrogen sau pot creste riscul de cancer. In general, metabolitul 2OH-E1 este considerat mai putin periculos, deoarece induce proliferarea celulara la un grad scazut si poate chiar sa o inhibe, in timp ce 4OH-E1 poate altera ADN-ul si poate chiar sa contribuie la dezvoltarea cancerului.
Dupa ce estrogenii depasesc faza 1 de detoxifiere, trec mai departe catre metilare, care este faza 2 de detoxifiere. Aceasta neutralizeaza metabolitii fazei 1 si ii pregateste pentru a fi excretati din organism, in loc sa fie trimisi inapoi in circulatie. Doar estrogenii 2OH si 4OH sunt metilati, 16OH-E1 nu este. Daca o persoana are o capacitate redusa de metilare, se poate afla la un risc crescut de dominanta de estrogen si cancer.
Metilarea este de asemenea un pas important in detoxifierea catecolaminelor (cum ar fi adrenalina) si al altor compusi. Metilarea compromisa poate afecta sanatatea in moduri multiple. Metilarea poate fi afectata de deficiente nutritionale sau mutatii genetice (cum ar fi MTHFR sau COMT). Magneziul, SAMe, vitaminele B, TMG, colina, folatul si metionina sunt cofactori necesari pentru ca metilarea sa functioneze eficient.
Simptome si cauze pentru nivelul ridicat de estrogen.
Simptomele care apar la femei si indica dominanta de estrogen sunt: schimbarile de dispozitie, obezitatea, durerile de sani, mastoza fibrochistica, menstruatii abundente sau iregulare, retentia de apa, migrene, oboseala, insomnie, disfunctie a tiroidei, sindrom premenstrual, fibromi si polipi uterini. La barbati simptomele dominantei de estrogen includ marirea pieptului care se dezvolta?in sani, obezitatea, disfunctia erectila si schimbarile de dispozitie.
Cauzele dominatei de estrogen includ hiper productia de estrogen a ovarelor, sindromul ovarelor polichistice, expunerea la xenoestrogeni, consumul de alcool, rata excesiva de convertire?a estrogenului din testosteron sub actiunea aromatazei, datorita inflamatiei si problemelor de disglicemie, insulina ridicata, obezitatea, stres si sistem imunitar disfunctional.
Dominanta de estrogen si xenoestrogenii.
Peste 80,000 de chimicale produse de om au fost adaugate in mediul nostru in era industriala. Cele mai multe sunt cancerigene si altereaza functiile sistemului endocrin. Cu fiecare an situatia s-a inrautatit, nu s-a imbunatatit. Toxinele sunt prezente acum in aerul pe care il respiram, in apa pe care o bem, mancarea pe care o mancam si in multe produse de cosmetica, igiena personala si produse de curatenie.
Poate un fapt mai putin cunoscut este toxicitatea din produsele conventionale (non-ecologice) de igiena feminina, care contin reziduuri de pesticide si reziduuri de dioxina, acestea fiind corelate cu incidenta endometriozei.
Parabenii?sunt o familie de conservanti care se regasesc in multe cosmetice, si alte produse farmaceutice si industriale. Au o activitate inerenta estrogenica si au fost detectati in celulele persoanelor bolnave de cancer de san.
Ftalatii?sunt folositi in producerea plasticului si ofera flexibilitate acestuia. Sunt folositi in foarte multe produse, de la cosmetice la detergenti, sampoane si produse farmaceutice. Esterii de acid ftalic ?sunt bine cunoscuti ca substante care deregleaza sistemul endocrin. Pot de asemenea interveni in metabolismul triptofanului rezultand intr-o crestere de acid quinolinic, o substanta pro-inflamatorie si neurotoxica. Ftalatii au fost de asemenea implicati in dezvoltarea anormala a fatului, in special a fatului masculin.
Estrogenii mimetici (xenoestrogeni sub forma de chimicale) mimeaza actiunea estrogenului produs in celule si altereaza activitatea hormonala. Fetele si baietii pot ajunge la pubertate mult prea devreme din cauza acestor chimicale. In plus, xenoestrogenii produc stimuli hormonali care contribuie la o dezvoltare inadecvata a celulelor din tesutul mamar.
Hormonii ?actioneaza in organism ca si mesageri, pentru a transfera informatia de la glande la receptorii din celule. Cand hormonii circula in sange, cauta locul potrivit din celule pentru a se conecta, iar astfel celulele si organismul sa ii poata receptiona si sa le transmita mesajul. Cand conexiunea este efectuata, estrogenii si alti hormoni au rolul de a porni si a opri o gama larga de functii fiziologice. Hormonii nu sunt selectivi. Deci in loc sa se conecteze cu receptorul?care le este destinat, acestia pot accepta si o larga varietate de „intrusi” sub forma hormonilor sintetici si a xenoestrogenilor, blocand asfel mesajul hormonului natural. In plus, pentru ca hormonii sintetici sunt mereu prezenti, se pot conecta la momentul nepotrivit si pot dezechilibra functiile normale ale organismului.
Rezolva dominanta de estrogen in mod natural.
Hormonii afecteaza procesele metabolice si au nenumarate si puternice efecte care vor determina schimbari in dispozitie, metabolism, greutate corporala, echilibrul fluidelor si multe altele. Glandele suprarenale si hormonii steroidieni sunt implicati in reglarea fiecarui aspect al functiilor metabolice.
Pentru a detecta corect dezechilibrul hormonal prezent este necesara o analiza functionala, precisa si extrem de completa, care sa includa nu numai valoarea hormonilor (estrogen, progesteron, cortizol, DHEA, melatonina), dar si valoarea metabolitilor si raportul intre acestia.
Dupa evaluarea corecta a starii hormonale, reechilibrarea hormonala implica alegerea unei alimentatii potrivite tipului de metabolism, implementarea unor schimbari in modul de viata, cat si suplimentarea cu nutrienti cheie, care sa restabileasca functiile hormonale. In plus, evitarea xenoestrogenilor, a alimentelor procesate, a excesului de alcool, controlul greutatii, rezolvarea disglicemiei, eliminarea deficientelor nutritionale, asigurarea unei functii corespunzatoare a ficatului si sprijinirea proceselor de detoxifiere sunt esentiale in acest proces si individuale pentru fiecare caz in parte.
Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.
Resources:
http://www.ourstolenfuture.org/newscience/ubiquitous/ubiquitous.htm
http://www.environmentalhealthnews.org/ehs/news/estrogenic-food-additives
Berkson, Lindsey. Hormone Deception
Gray Graham, Deborah Kesten and Larry Scherwitz. Pottenger?s Prophecy-How Food Resets Genes For Wellness Or Illness
T. Colborn, D. Dumanoski, and J. Peterson, Our stolen future. New York: Penguin, 1997
http://en.wikipedia.org/wiki/Xenoestrogen
