fbpx
  1. Prima pagină
  2. Sistemul imunitar
  3. Elemente care distrug imunitatea.

Elemente care distrug imunitatea.

Topics: Sistemul imunitar

 

In articolul precedent, Elemente care dezvolta si sustin o imunitate optima, am prezentat o serie de factori principali, care determina o rezistenta ridicata fata de boli. In acelasi timp, elementele care distrug imunitatea devin din ce in ce mai numeroase, si fara eliminarea acestora nu se poate obtine rezistenta dorita a organismului.

Efectele nocive in utero si la nastere.

Efectul nociv care apare deja in utero este un subiect mai putin dezbatut, dar extrem de important. Teste de sange au demonstrat ca bebelusii au fost deja expusi la mai mult de 200 de chimicale toxice in utero. Denaturarea la nivel celular s-a intensificat in ultimii 10 ani. Mediul inconjurator toxic altereaza functia celulara in adancime, in epigenetica celulei. Alimentele modificate genetic altereaza ADN-ul din ce in ce mai mult; toxinele acestora si ale celor eliberate in mediu sunt acum continute in ADN-ul bebelusilor in mare parte a lumii.

Pesticidele, cat si metalele grele sunt transmise de catre mama la copil. Mercurul, strontiul, uraniul, arsenicul si altele care au devenit comune in ziua de azi, sunt transmise de catre mama la copil in utero.

Ambii parinti pot transmite un material toxic bebelusului, atata timp cat alimentatia acestora este toxica si procesata, daca iau medicamente, daca traiesc intr-un mediu poluat, si folosesc produse de igiena, cosmetice si uz casnic cu ingrediente toxice. 

In popoarele traditionale nasterea este un fenomen normal si lipsit de complicatii clinice, fapt datorat in principal sanatatii robuste ale femeilor. In societatea moderna, interventia medicala alopata in procesul nasterilor a devenit ridicol, exagerat si umilitor pentru milioane de femei de altfel sanatoase, dar care sunt speriate zilnic ca nu sunt capabile sa nasca fara cezariana, medicamente si alte proceduri medicale invazive. Pe de alta parte insa, interventia medicala devine din pacate necesara pentru o alta categorie de femei, care din cauza sanatatii precare si a lipsei de pregatire corespunzatoare inainte de conceptie, chiar nu reusesc sa nasca altfel.

Ce se intampla mai departe insa dupa nastere? 80 la suta din functia sistemului imunitar se regaseste in ecositemul de bacterii din intestine. Deoarece bebelusii se nasc cu un sistem digestiv steril, este esentiala popularea acestuia cu bacterii benefice si alte microorganisme, care se obtin prin nastere normala vaginala si mai departe prin alaptare. Este logic faptul ca fara aceste procese orice bebelus va avea de suferit; negarea acestei realitati si refuzul de a lua masuri in acest sens pentru adultii in devenire, nu va face decat sa determine o crestere alarmanta a populatiei bolnave.

Laptele praf pentru bebelusi.

Laptele praf pentru bebelusi a devenit unul din cele mai toxice alimente. Formulele comerciale pot contine sulfat de cupru, un ierbicid, fungicid si pesticid comun. De multe ori, laptele praf contine si substante pe care nici macar adultii nu ar trebui sa le consume: uleiuri hidrogenate, sirop de fructoza din porumb, organisme modificate genetic. Un element ingrijorator este si manganul care se gaseste in concentratii mult prea mari in laptele praf pentru bebelusi si in special in laptele praf din soia, comparat cu laptele matern. Un nivel crescut de mangan a fost corelat cu probleme de comportament mai tarziu in viata, cum ar fi ADHD. Bebelusii nu sunt capabili sa absoarba si sa excrete mangan in primul an din viata.

Intr-un studiu efectuat de Center of Disease Control (CDC) din Statele Unite, s-a gasit percolat in 15 brand-uri de lapte praf. Percolatul este un derivat al carburantului pentru rachete. Alti contaminanti descoperiti au fost melamina, dioxina si BPA.

Nutrientii care sunt distrusi, bio-indisponibili, alterati sau inhibati in laptele praf comercial, dar sunt prezenti in laptele matern, compun o lista semnificativa: enzime anti-microbiene, lactobacilli benefici, acizi esentiali grasi omega-3 si -6, bacterii producatoare de lactaza, proteine delicate, vitamine bio-disponibile, calciu si fosfor bio-disponibil, enzima fosfataza, oligozaharide, limfocite, limfocite B, macrofage, neutrofile, anticorpi IgA si IgG, factori bifidus, gamma-interferon, fibronectina.

Avand in vedere aceste aspecte, laptele praf nu poate fi considerat un aliment sanatos pentru bebelusi. Din pacate, multe dintre efectele secundare se pot observa mai tarziu in viata si devin cu timpul serioase: imunitate scazuta la boli, probleme gastrointestinale si o flora intestinala alterata fiind cele mai comune.

Vaccinurile.

Acest subiect controversat a fost dezbatut intens in ultimii ani, in urma nenumaratelor probleme de sanatate si efecte adverse care au aparut in urma administrarii vaccinurilor.

Dr Sherri Tenpenny, unul din expertii internationali in domeniul vaccinarii, explica situatia intr-un mod foarte clar:

Injectam celule de animale, metale grele, chimicale toxice si apoi numim acest lucru preventie, avand pretentia ca aceste vaccinuri sa ne mentina sanatosi. De ce am permis frica de boala sa fie mai puternica decat bunul simt? Avem oare pretentia sa fim mereu fericiti, mereu neraciti? Ne-am pierdut oare mintile, crezand timp de 200 de ani ca o injectie ne va mentine sanatosi?

Am schimbat pojarul cu autismul, gripa cu astma, infectiile de urechi cu diabetul si lista continua. In excesul de zel de a elimina orice microb relativ benign, am schimbat bolile temporare cu dizabilitatile si disfunctiile pervazive, de lunga durata.

Alimentatia procesata.

Afectiunile sunt in mod frecvent cauzate de consumul alimentelor procesate, uleiurilor vegetale rafinate, toxice, si pro-inflamatorii, substante potential toxice si chiar carcinogenice, alimente produse industrial continand ierbicide, pesticide, fungicide si produse de la animale crescute industrial cu steroizi, antibiotice, hrana cu micotoxine (toxine foarte nocive provenite din mucegaiul din cereale) si alti aditivi toxici.

Preturile ieftine si convenabile sunt suficiente pentru a pacali oamenii sa creada ca amestecurile chimice vandute la scara larga in magazinele din ziua de azi pot fi acceptate ca si alimente. Doar pentru ca poate fi mestecat, nu inseamna ca isi indeplineste scopul. In acest mod organismul va fi intr-o continua deficienta de nutrienti esentiali in mentinerea unui sistem imunitar sanatos.

Mediul inconjurator steril.

Louis Pasteur a inventat pasteurizarea si a dezvoltat teoria microbului cauzator de boli. A cauzat astfel un mare rau omenirii, pe care nu l-a putut prevedea la acel timp. In cea mai simpla forma a sa, teoria microbului presupune ca organismul este steril si ca microbii cauzeaza boli. Comunitatea medicala a inceput sa caute astfel pilula perfecta pentru a omori microbul. Acest concept a fost adanc implementat in medicina si cercetarea medicala. Cele mai multe cercetari se indreapta catre dezvoltarea pilulei perfecte pentru o boala anume. In acest fel, responsabilitatea pentru sanatate a fost luata individului. Daca microbii din aer cauzeaza boli, atunci comunitatea medicala trebuie sa gaseasca raspunsul. Schimbarea dramatica in sanatatea oamenilor este o dovada graitoare despre cat de devastatoare a fost aceasta paradigma pentru societate. Medicina conventionala, companiile farmaceutice si companiile chimice producatoare de o gama larga de medicamente toxice contra microbilor, au inflorit peste noapte. Sanatatea oamenilor este insa mai proasta ca niciodata.

Conceptul expunerii oamenilor la microbi la o varsta frageda pentru a dezvolta imunitatea este cunoscut drept ipoteza igienei.

Diversi cercetatori in domeniul medical au sugerat ca ipoteza igienei explica cresterea globala a bolilor autoimune si alergiilor in mediul urban. A fost de asemenea sugerat ca aceasta ipoteza explica schimbarile, care au avut loc in societate si in expunerile din mediul inconjurator, precum antibioticele la varste fragede.

Cercetatorii de la Brigham and Women’s Hospital (BWH) au efectuat un studiu care ofera dovezi in favoarea ipotezei igienei, cat si posibilul mecanism prin care este acest lucru posibil. Studiul a fost publicat online in jurnalul Science, pe site-ul Science Express Web in 2012. Cercetatorii au descoperit ca soarecii care nu erau expusi la microbi aveau o inflamatie pronuntata a plamanilor si colonului, similare astmei si colitei. Acest fapt s-a datorat unei hiperactivitati a unei clase unice de celule imune T, care au fost corelate cu afectiuni atat la soareci, cat si la oameni. Expunerea soarecilor la microbi in primele saptamani de viata, dar fara expunere in viata adulta, a condus la o normalizare a sistemului imunitar si o preventie a bolilor.

Un mediu steril nu este posibil, indiferent cate produse dezinfectante toxice vom utiliza. Nu putem omori toate bacteriile, virusii si microorganismele din jurul nostru pentru a fi sanatosi. Este responsabilitatea noastra sa mentinem un sistem imunitar sanatos, care sa poata face fata expunerilor curente.

Acest lucru nu inseamna insa sa ne expunem inutil in medii aglomerate urbane, sa nu ne spalam pe maini, sau sa umblam desculti prin spitale si toalete publice…Dar nici sa ne spalam casa cu clor si sa ne panicam atunci cand copilul a introdus o jucarie in gura…Inseamna sa traim in simbioza cu un mediu cat mai natural si mai aproape de pamant. Un copil are mai multe sanse sa se infecteze si sa se imbolnaveasca prin repetate vizite la doctor, in spitale si alte medii “artificiale” foarte aglomerate, decat daca a mancat de pe jos in propria casa, s-a jucat in noroi, cu animalele din curte si a mancat fructe din pom nespalate.

Medicamentele.

Daca nu i se permite niciodata organismului sa simta discomfortul fizic, va invata oare cum sa il controleze si sa il invinga? Daca, fiind copil, toate simptomele neplacute generate de boli sunt reduse drastic sau suprimate cu medicamente, cum vei fi oare capabil sa treci prin orice fel de afectiune, chiar si o raceala, fara sa apelezi la medicamente de fiecare data?

Medicina alternativa a demonstrat timp de mii de ani ca organismul este capabil de vindecare, daca i se acorda sansa si i se ofera nutrientii de care are nevoie. In ziua de azi, oamenii mor mai des pentru ca au luat prea multe medicamente, decat pentru ca nu le-au luat! Avem nevoie acuta de mai multa educatie si mai putina medicatie.

Un copil care va creste cu alimente sanatoase si remedii naturale, in loc sa fie intoxicat cu medicamente, va avea o imunitate mult mai ridicata, o rezistenta la boli mult mai puternica si va raspunde mult mai bine si mai rapid la tratamente naturale, non-toxice. In acelasi timp, supra-consumul de tratamente naturale si conventionale este ca atunci cand faci uz de o carja ori de cate ori esti in dezechilibru, astfel incat organismul va invata sa ceara “carja” ori de cate ori crede ca are nevoie, fara sa mai fie capabil sa se recupereze singur, iar in timp va deveni mai slabit.

 

Dupa cum observi, dezvoltarea unui sistem imunitar sanatos este mult mai complexa decat a lua “pilule” sau tincturi. Chiar daca nu ai avut un inceput bun in acest sens copil fiind, poti sa asiguri reversul multor afectiuni legate de dezechilibrul sistemului imunitar, atat timp cat opresti cat mai multe din “afronturi” si intreprinzi cat mai multe actiuni benefice.

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti programa o consultatie aici.

 

Resurse:

Appleton, Nancy.Why Louis Pasteur’s Germ Theory Is A Curse

Ruebush, Mary. Why Dirt is Good: 5 Ways to Make Germs Your Friends

Tenpenny, Sherri.Health Doesnt Come Through a Needle

Miller, Neil. ?Immunization.Theory vs. Reality

Habakus & Holland. Vaccine Epidemic

Getting the Dirt On Immunity: Scientists Show Evidence for Hygiene HypothesisScienceDaily

Yasko, Amy. Autism – Pathways To Recovery

US Biotek Laboratories

Evaluating the neurotoxic effects of lactational exposure to persistent organic pollutants (POPs) in Spanish children.

Successful Breastfeeding …And Successful Alternatives

Toxic chemicals finding their way into the womb

Why Is Pesticide Used As An Ingredient In Infant Formula?

Infant formula warning: The poisoning of infants with formula products, and why breastfeeding is best

Ți-a plăcut acest articol?

Articole similare